Trimestre, semestre sau module? Daniel Funeriu: Este irelevant. Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună

15.914 vizualizări
Învățământul primar
Foto: Pexels.com
România are printre cei mai scurți ani școlari între țările din UE și cel mai mic număr de ore pe care copiii îl petrec în școală, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. Astăzi membru al corpului de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova, Funeriu a declarat că un elev german care termină 12 clase va fi petrecut în școală cu 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român care termină 12 clase, motiv pentru care părinții și profesorii spun că programa este încărcată. “Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună. Singurul lucru care ar produce un efect pentru copii ar fi să prelungim anul școlar”, a declarat Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, în emisiunea Info Edu, de pe TVR+, întrebat despre structura anului școlar din România.

„Dacă vrem să reducem inechitatea din sistem, prelungiți anul școlar, toate studiile arată că aceasta este principala măsură”, a adăugat Daniel Funeriu.

Redăm discuția din emisiunea Info Edu, de pe TVR+:

Moderator: Să fie trimestre, semestre sau module?

Daniel Funeriu: Este irelevant. Singurul lucru care ar produce un efect pentru copii ar fi să prelungim anul școlar. România are cel mai scurt an școlar, cel mai mic număr de ore pe care copiii îl petrec în școală.

Un elev german care termină 12 clase va fi petrecut în școală 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român care termină 12 clase și de aici vine impresia tuturor părinților că programa este încărcată. Nu, oameni buni, programa nu este încărcată. E mai lejeră ca în Germania. Credeți-mă, că am copii acolo la școală. Doar că ei au 20% mai mult timp școlar decât avem noi. Și atunci evident că în România se creează această impresie a unei permanente alergări după programă.

Dacă am avea 20% timp mai mult pentru a o preda, atunci sigur că lucrurile ar fi mult îmbunătățite. Sunt studii foarte serioase care demonstrează acest lucru. Dacă vrem să reducem inechitatea din sistem, prelungiți anul școlar, toate studiile arată că aceasta este principala măsură.

Nu s-a inventat încă metoda să înveți mai puțin și să știi mai mult. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună de vacanță de vară. Acestea sunt realități. Atunci când tu te afunzi în fiecare zi în scandaluri de corupție, de plagiat, e limpede că nu creezi decât pierderea încrederii în sistemul de educație și dacă este ceva grav pentru România este faptul că românii și-au pierdut încrederea în sistemul de educație”. 

Informații de background
Anul școlar 2022-2023 este structurat astfel:
  • Modulul 1 – cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022;
    • vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022; 
  • Modulul 2 – cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022;
    • vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023; 
  • Modulul 3 – cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz;
    • vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023; 
  • Modulul 4 – cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023;
    • vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023; 
  • Modulul 5 – cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023;
    • vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023. 

Excepții pentru anumite clase:

  • pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023;
  • pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023;
  • pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a), pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023;
  • pentru clasele din învățământul postliceal, având calificări din domeniul sănătate și asistență pedagogică, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe nu se planifică în același interval de cursuri (modul de învățare).

Prin excepție de la prevederile menționate mai sus, „la clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, din învățământul profesional și din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică”.

Pentru a putea fi la îndemână şi mai util, Edupedu.ro a pus într-o formă simplă calendarul anului şcolar 2022-2023, astfel încât să poată fi descărcată, salvată în calculator/telefon/tabletă sau chiar imprimată.

Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Alba
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Arad
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Argeș
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Bacău
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Bihor
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Bistrița-Năsăud
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Botoșani
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Brăila
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Brașov
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru București
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Buzău
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Călărași
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Caraș-Severin
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Cluj
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Constanța
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Covasna
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Dâmbovița
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Dolj
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Galați
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Giurgiu
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Gorj
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Harghita
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Hunedoara
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Ialomița
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Iași
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Ilfov
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Maramureș
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Mehedinți
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Mureș
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Neamț
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Olt
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Prahova
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Sălaj
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Satu Mare
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Sibiu
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Suceava
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Teleorman
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Timiș
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Tulcea
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Vâlcea
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Vaslui
Calendarul anului școlar 2022-2023 pentru județul Vrancea

Pentru calendarul anului școlar 2022-2023, în format PDF, descărcați fișierele de mai jos pentru fiecare județ:

Citește și:
Structura anului școlar din Franța, publicată de Ministerul Educației de la Paris pentru următorii 3 ani. Predictibilitatea în învățământ – o tradiție în Hexagon
BREAKING Structura anului școlar 2022-2023 a fost publicată în Monitorul Oficial. Școala începe pe 5 septembrie 2022, este organizată pe 5 „module de învățare” și are 5 vacanțe
Împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023, chiar dacă anul a început mai devreme / Locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță – raport oficial
Organizarea pe module a anului școlar va fi păstrată de ministra Ligia Deca și va fi analizată după un an, după cum a anunțat aceasta

39 comments
  1. Tot la fel precum nu poți să ai doar o lună de vacanță de vară și mii de hârtii și rapoarte (fără sens) de completat!

    Mai întâi puneți sistemul de învățământ pe roate și apoi scădeți numărul de zile de vacanță și vă asigur că nu o să comenteze nimeni!

  2. Toți profesorii care scriu ,se apără și spun că muncesc minim 40 ore pe săptămână și nu și pot efectua concediu.Totusi ,dacă toți munciți așa mult ,de ce elevii nu știu carte și 60%
    dintre ei sunt analfabeți functionali..

  3. cel mai incompetent ministru al invatamantului, nenea care calcula viteza pumnului lui Base. De ce intotdeauna comparam doar ceea ce ne convine? De ce nu face idiotul satului asta si o paralela intre programa scolara de la noi si cea din alte state, sau intre conditiile din scolile noastre si cele din UE? Oare cati copii au murit in alte tari UE pt ca au cazut in buda din curtea scolii, sau le-a cazut tavanul in cap? cate scoli din alte tari UE nu au grup sanitar si apa curenta? Daca tot facem comparatii, sa comparam intreg sistemul de invatamant. Cate tari au schimbat atat de multi ministrii la invatamant ca la noi, cate tari schimba legile invatamantului ca noi? Nene Fumeriu, stim cat de incapabil esti, nu mai semnaliza prin presa.

  4. Situația în sistemul de educatie din România e cam așa:
    – sunt 18 ore de predare săptămânal dar pe lângă acestea un profesor are cel puțin câte două rânduri de teste de corectat, de pregătit lecțiile pentru clasele din săptămâna respectivă, de întocmit planuri remediale pentru elevii cu CES, de adaptat materia în funcție de nivelul clasei, de completat/ întocmit diverse situații cerute de ISJ-uri, de verificat numărul de absențe, de participat la cursuri de formare ( cele mai multe pe banii proprii) pentru că există obligativitatea acumulării a 90 de CPT intr-un interval de cinci ani. In plus de asta, la nivel de școală sau localitate sunt mereu diverse activități: olimpiade, concursuri, activități extracurriculare.
    Vacanța de vară în cazul unor licee ( tehnologice ) are puțin peste o lună din cauza structurii anului școlar specifice acestor licee.
    În timpul vacanței profesorii trebuie să participe la: examen de bacalaureat/ definitivat/ titularizare ca supraveghetor sau corector ca să nu mai amintim de cei care au de pregătit o lucrare de gradul I.
    Nu ne plângem. Am făcut aceste precizări pentru cei care nu lucrează în sistemul de învățământ.

  5. Lipsa mediilor intermediare inseamna lipsa de feedback, copii si parintii nu constientizeaza nivelul real al situatiei scolare. Daca un copil dupa semestrul 1 este corigent, va face efort sa treaca pe al doilea, se pue pe invatat. Ministerul a vrut insa scoli fara corigenti, cu promovabilitate 100%! Ce profesor lasa un elev corigent, ca apoi sa il treaca clasa peste 1 saptamana, , ca atunci sunt programate corigentele, la 1 saptamana de la incheierea anului scolar!
    Mediile semestriale/trimestriale arata clar elevului nivelul la care se afla copii! Sunt necesare!
    Eliminarea semestrelor a vrut sa mascheze situatia scolilor, sa vopseasca gardul, ca leopardul programelor scolare e fioros, nu se vrea infruntat! Copii sunt “alergati” de acest leopard, invata mult, fara rost si de umplutura! Scoala noastra nu e u model, este o rusine!
    Ministerul nu face schimbarile necesare copiilor si societatii, se face ca face!

  6. Domnul Funeriu n-a aflat până acum că anul școlar începe la 1 septembrie și se termină la 31 august? Ce vrea să modifice? Mai introduce zile/luni în calendar? Durata cursurilor este altceva!
    Concediul cadrelor didactice nu coincide cu durata vacanțelor școlare!

  7. Va inselati amarnic cand spuneti ca este irelevant daca sunt module sau trimestre sau vreti sa ne inselati pe noi sa mai acceptam inca tampenie din puturile gandirii guvernantilor. Cel mai bun sistem a fost cel cu trimestrele care urmarea sarbatorile mari nationale. Cand se face carte 3 saptamini si 1 e vacanta se vede clar ca1saptamina inainte si 1 dupa tot vacanta e. Poate mai aruncati dragi politicieni o privire si asupra materiei si vedeti ca plina de continut care nu va fi folosit niciodata in viata reala, nici de cei care vor avea o cariera in cercetare. Trebuie sa aflati ca nu vom mai accepta toate ideile care va vin dupa somnul de frumusete decat cu o fundamentare cinstita.

  8. Era foarte bine acum 30 de ani, cu scoala pana la 15 iunie si noul an scolar din 15 septembrie! Nu numarul de zile de scoala face copiii mai destepti. Iar 6-7 ore pe zi la scoala pentru un copil de 12-13 ani este enooorm. Nu e nevoie de cantitate, ci de calitate.
    Lasati-le copiilor vacanta de vara mare!

  9. Cea mai buna variantă! Prelungirea cu o luna a anului scolar. Astfel programa ar fi mai lejeră. Asta nu este școală ! Faci trei săptămâni, vacanta, faci o lună, vacanță și apoi trei luni
    În acele luni nimeni nu citește nimic, nu face exerciții de matematica. Uita tot! Uitați va unde a ajuns învățământul românesc! Nu fiți subiectivi cei care aveți copii. Priviți la cunostintele lor, la cât petrec pe gadget uri….

  10. Schimbați modul de predare,modificați dificile greoaie și învechite,nu vedeti ca copiii nostrii s au saturat de informații inutile cate se predau la cursuri.Profesorii nu au drag sa predea, nu au metoda,totul este înțepenit în timp.Ati depășit orice limită cu aceste vacante.Nu acesta este motivul pentru care nu sunt rezultate notabile în sistemul de invatamant.Sunt multi incompetenți care nu stiu si nu vor sa lucreze modern cu elevii.Profesori slabi,copii slab pregatiti.Domnilor guvernanti trageți linie si de la capăt. Să vă fie rușine cu invatamantul care ne distruge copiii.33 de ani de mizerie si lipsa de viziune.Modulele nu au schimbat nimic,copiii învață aceleași prostii .

  11. Dacă se prelungește scoala cu o luna se mai bagă doua materii .
    Câte materii au copii din Germania pe an?
    Oare in Germania nu se orientează copii in funcție de aptitudini undeva după clasa a 6-a?

  12. Nu are sens sa lungesti anul scolar. Cel putin nu acum. Poate peste 100 de ani? De ce ar sta copiii inca o luna in banci, cu aceiasi profi prost pregatiti, in aceleasi cutii de chibrituri, in aceleasi cladiri deprimante, fara spatii de socializare, cantina, cu wc-uri infecte?

    Ar avea sens daca s-ar folosi mai mult metode active in clasa. Asta inseamna si un numar mai mic de elevi in clasa. Cine sa schimbe predarea si cine sa reduca numarul de copii? Cine sa construiasca scoli noi? Dulapul lenes si somnambul? Deca von Luxembourg limbaj de lemn? Pfff

  13. 1. Cine nu are copii in invatamantul romanesc SA NU COMENTEZE !
    2. Un elev roman traieste in Romania. Nu in alta tara. Nu vad eficienta unei comparatii cu o alta tara. Nu vad logica ptr care se tot incearca unificarea tuturor sistemelor si a traiului. Fiecare tara are specificul ei. Dumnezeu a incuviintat atatea limbi cate tari exista.
    3. Iar cel ce conduce in cazul de fata un minister nu e roman, e un invidiv pus intr o pozitie ca sa faca jocul unor interese straine de RO. E o creatura care joaca dupa cum i se dicteaza. Cred ca e ministerul cu cele mai multe schimbari, cei mai multi ministri perindati si cele mai proaste decizii luate din 1989 pana azi. Asta ptr ca toti care au ocupat postul de ministru s au “implicat” ptr ca neamul romanesc sa aiba o educatie demna de a fi “european”

  14. Domnule Funeriu și dragi decidenti….Când o să comparați salariile din învățământul românesc cu cele din Germania,atunci să propuneți și prelungirea anului școlar…că până atunci și așa sunt multe și grele cele 34 de săptămâni pentru care sunt plătiți profesorii în sistemul nostru de învățământ…Apoi in legea educației,nu văzut nicăieri propunerea pt reducerea vârstei de pensionare aici,așa cum au balerinii sau minerii sau cefristii sau chiar șoferii de autobuz…

  15. Recomandarile acestea le face o persoana publica,din pacate fost ministru……..al invatamantului ,care avea greseli gramaticale in majoritatea discursurilor.Spunea este o “inexactitudine”……….Poate dlui.crede ca daca ar fi avut vacanta de vara mai scurta n ar mai fi avut acum probleme cu exprimarea.
    Da,exact asta este problema sistemului nostru de invatamant-elevii nu fac diferenta intre Van Gogh si Picasso.

  16. Mai intai asigurati conditii minime de igiena si de servit masa in scoli si abia apoi ganditi-va sa cresteti numarul de ore petrecute zilnic la scoala! Sunt scoli fara hartie igienica si sapun in Bucuresti, copiii mananca in banci etc. Cum ne putem compara cu altii unde copiii au conditii sa petreaca si 12 ore pe zi la scoala!
    Apoi, daca vreti rezultate bune la teste internationale, structurati materia si modul de predare, cresteti eficienta, creati conditii pentru experimente, pentru dezbateri intre elevi pe o tema data … Sunt atat de multe solutii pentru ca materia sa fie “ingerata” mai usor si, mai mult, sa fie inteleasa!
    Altfel, la ce ajungem?! La 8-10 ore petrecute la scoala in conditii mizere si anoste?!
    De unde apar toti incompetentii astia fara creier si, implicit, fara idei?!

  17. Daca s ar prelungi perioada cursurilor,elevii ar trebui sa stea mai puține ore săptămânal la școală.Profesorii stau 16-18 ore pe săptămână la școală,iar elevii 25-30 și chiar 35 ore pe săptămână,insa.cei nemultumiti sunt tot profesorii

  18. Pe langa asta, numarul mic de elevi in clase, nu 25 si apoi aducem prin transfer..sau nu aducem si este foarte mult și asa. Noi eram 42 in clasa…eram dar alt meto , alți copii, alte competente. Nu toti avem meditatii, nu toti dorim meditatii, nu suntem toti nepasatori la nevoile copilului…dar ne intreaba cineva. Masurile sunt luate de cei care nu sunt langa elevi, sau daca sunt, sunt degeaba

  19. Oricat de mare ar fi salariul daca nu ai talent si placerea de a fi profesor, invatator tot degeaba. Apoi o vacanta de doua luni este prea suficienta. Dar trebuie redus numarul de copii la clasa. 15 in primar, 20 la gimnaziu si 25 la liceu, maxim. Am invatat fara aer conditionat, dar se deschidea usa si doua geamuri si se facea ventilatie.

  20. Problema stă în felul următor: dacă profesorii vor accepta ( ceea ce nu cred) scurtarea concediului de vară. Și așa vin plictisiți la ore( nu toți,dar majoritatea) de parcă i-ar fi obligat cineva să devină “predatori” de științe, căci până la termenul de “profesor-pedagog” trebuie să parcurgă două vieți în colegii de profil.

  21. Nu mai sunt de mult 3 luni de vacanta de vara. Iar elevii de la liceele tehnologice si vocationale (pe care absolut nimeni nu ii ia in calcul) au mai scurta vacanta de vara.

  22. Usor de vorbit cand stai intr-un birou cu aer conditionat, unii stau cu 30 de elevi in clasa la 35 de grade fara aer conditionat.

    1. si ce? scrie in Constitutie ca trebuie sa ai aer conditionat? sa stii ca sunt oameni care muncesc mai mult, pe mai putin, in aer liber, in arsita, in timpul verii. si nu am vazut sa militezi pentru ei
      ma revolta extrem faptul ca profesorii nu vor sa tina cont de nevoile copiilor pentru ca ei sunt preocupati doar de privilegiile lor. Profesorii se fac profesori pentru vacantele interminabile, pentru programul scurt, nu mai exista vocatie. cand se pune problema restructurarii sistemului de invatamant (important pentru toata lumea, pentru noi si pentru copiii si nevpotii nostri) se tin cu mainile de scaun, nu carecumva sa piarda cele 3 luni de vara in care sunt platiti DEGEABA

      1. Ai o problema cu concediul vara, inainte sa vorbesti verifica cat este concediul. Cu parlamentarii, judecatorii, etc. nu ai aceeasi problema?
        Un profesor munceste mai mult de 40 ore pe saptamana, cateodata si in weekend. Am vrea program scurt dar nu este, poate multi sunt atrasi de aceasta iluzie.

  23. A gasit cu cine sa compare educatia, cand ai un PIB de 2% ar trebui sa vezi cum te poti bate pentru un PIB european.
    De ce nu comparam infrastructura cu Germania?
    De ce nu comparam salariu minim cu cel din Germania?
    Romania a ramas la coada Europei, pana si Bulgaria adopta euro mai repede ca noi, sa nu mai zicem de turism. Suntem la acelasi nivel cu ceilalti la toate celelalte dar educatie este oaia neagra. Din contra educatia este inca competitiva in Romania, inca exportam cei mai buni specialisti.

  24. Copiii sunt epuizati deja di suntem la mijlocul anului scolar. Profesorii de asemenea. Cand a predat ultima oara in sistemul preuniversitar romanesc? De fapt, a predat vreodata? Sau a prădat din acest sistem, la fel ca multi alti ministrii? Prea multe, sfaturi neavenite!

  25. Sistemul este plin de oameni care nu s-au angajat din pasiune, ci pentru beneficii. Nu se va renunța la vacanta de vară de trei luni pentru ca mulți profesori PENTRU AIA S-AU FĂCUT PROFESORI.
    Directorii de școală și toți cei din sistem au interesele lor, nu sunt preocupați de binele copiilor

    1. Daca sunt atat de multe beneficii cred ca ar trebui sa te faci profesor, usor de comentat cand stai pe margine. Asa suntem noi Romania specialisti la orice dar nu a predat in viata lui cu 36 de elevii intr-o clasa.

  26. Cu un PIB de 2 lei este greu sa cresti calitatea intr-un sistem de educatie unde se fac experimente in fiecare an.
    Trebuie crescuta calitatea si redusa cantitatea.

  27. Sunt 2 probleme aici:
    – programa incarcata, un elev nu va rezista sa mearga atat la scoala
    – scoli in care nu s-au investit nimic, cele mai multe scoli nu au aer conditionat iar acolo unde exista sunt cumparate de parinti. Chiar daca s-ar gasi o solutie pentru asta tot trebuie schimbata instalatia electrica. Dupa trebuie marit bugetul educatiei pentru costuri cu utilitati, costuri salariale, etc.

    1. Pentru cine aer condiționat? Pentru copii? Credeți oare ca dacă nu merg la școală pe timpul verii copiii care stau acasă au toți aer condiționat? Sau merg verile la răcoare, în viligiatura, ca aristocrații în perioada interbelică ? Despre ce vorbiți? Despre profesori, presupun. Profesorii nu pot renunța la lunile de vacanță ce LI SE CUVIN pentru că … vara nu e aer condiționat în școală și ei s-au făcut profesori pentru odihnă și răcorică. Trist rau

      1. Citeste legea cucoana, in aceste 62 de zile sunt incluse toate vacantele. Vara plecam mai tarziu in concediu, mai sunt examane daca nu stiai. Iar toamna ne intoarcem mai devreme, trebuie sa pregatim inceperea anului scolar.

        267 din Legea nr. 1/2011, potrivit cu care cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare.

      2. Este vorba despre elevi, sunt 30 intr-o clasa si stau 7 ore pe zi la scoala. Eu nu imi trimit copilul sa stea la 40 de grade.

      3. Vă dați seama că nu ne întreabă nimeni pe noi, profesorii, dacă ne convine sau nu ceva? Suntem surprinși și noi, cum sunteți și dvs, când aflăm ce le mai trece prin cap celor care decid.
        Nimeni nu vrea scurtarea vacanței de vară pentru că așa e de când lumea în România, nu pentru că așa vor profesorii. Ne-a intrat tuturor în reflex, pur și simplu.
        Dar lucrurile se pot schimba. Dacă așa va fi legea așa vom face. Câțiva s-ar putea să plece din sistem, puțini. Poate va fi o grevă nesemnificativă, ca de obicei. Dar legea s-ar aplica.
        Ce vreau să spun este că ne credeți mult mai influenți decât suntem. Decizia nu este la noi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Protest în direct la televizor al unui profesor din Afghanistan, după ce talibanii au interzis recent accesul fetelor în universități: Dacă mama și sora mea nu pot învăța, atunci eu nu accept această educație

Un profesor universitar din Kabul, capitala Afganistanului, și-a rupt diplomele de profesor și de doctor în direct la o televiziune, în semn de protest, după ce talibanii, aflați la conducerea…
Vezi articolul

Rata de infectare COVID-19 la copii a crescut accelerat de la deschiderea școlilor, iar incidența la grupa 5-9 ani s-a dublat – raport INSP. Documentul nu face referire la evoluția testărilor în rândul copiilor, după începerea școlii

Rata de infectare COVID-19 la copii are o creștere mai accelerată decât cursul general al epidemiei în România, arată Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), într-o analiză a evoluției epidemiei…
Vezi articolul

Limitarea la maximum 2 mandate a președintelui ARACIP și introducerea sindicatelor, elevilor și părinților în conducerea Agenției care auditează și acreditează școlile – propunerile Asociației Școlilor Particulare trimise către Guvern

Asociația Școlilor Particulare a propus Guvernului Orban să modifice regulamentul Agenției care auditează, autorizează și acreditează toate școlile și grădinițele. În contextul în care ministrul Educației a anunțat revizuirea tuturor…
Vezi articolul
Ce s-a intamplat când o școală a făcut temele pentru acasă

Ce vor primi la Bac elevii de la uman, pentru proba scrisă de competențe de bază la Matematică, prevăzută în proiectul legii Educației? Ministrul Deca: Ar trebui să poată calcula cât înseamnă o dobândă sau să înțeleagă care împrumut este mai avantajos pentru un tânăr

Ministrul Educației, Ligia Deca, a dat exemple de competențe pe care ar trebui să le aibă un elev care termină liceul, în cadrul unei probe scrise la Bac, complementară profilului,…
Vezi articolul