„Ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, a declarat, pentru Edupedu.ro, profesorul Cătălin Ciupală. Acesta a spus că „modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare”, ceea ce creează dificultăți de învățare pentru elevi. Cătălin Ciupală este profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
- Au mai rămas 2 săptămâni până când elevii și profesorii se întorc la ore. Cursurile anului școlar 2023-2024 încep luni, 11 septembrie, potrivit calendarului oficial. Anul 2023-2024 va fi al doilea an școlar organizat pe module. Structura modulară a fost introdusă de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.
Cadrul didactic a explicat de ce structura modulară a anului școlar nu se potrivește în România. Acesta a vorbit și despre impactul pe care îl au minivacanțele date de Guvern asupra învățării elevilor:
„Vă spun, din experiența anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai niște vacanțe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanță este bună, de a avea mici pauze în învățare, dar ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală.
Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanță, dar noi nu ținem cont că avem vacanțe și impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanță în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică și 5 octombrie – este iarăși zi liberă, ziua învățătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise.”
Profesorul a dat exemplul unui cadru didactic care are o disciplină cu o oră pe săptămână și a detaliat cum este afectată planificarea activității didactice:
„De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână și este ampla amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-și facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să și-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e „Săptămâna verde”, e „Școala altfel”, sunt și celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs.”
Ciupală a menționat că modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare, ceea ce înseamnă că apar dificultăți în privința învățării elevilor. Acesta a adus în atenție că cei au făcut modulele „nu s-au gândit la conținuturile învățării”:
„Modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare. Asta e o mare, mare problemă. Vă dau un exemplu: dacă în primul modul intră două unități de învățare, lucrurile sunt în regulă, dar dacă în primul modul intră o unitate de învățare și jumătate, fragmentarea acelei unități de învățare creează dificultăți copilului în învățare. Deci, micile vacanțe sunt bune, dar fragmentarea nu este în regulă, pentru că se fragmentează unitățile de învățare. Cred că oamenii, când au făcut modulele, s-au gândit doar la module și nu s-au gândit la conținuturile învățării și unitățile de învățare din materiile de școală. Aici, după părerea mea, este o problemă, plus că noi avem puține, foarte puține săptămâni de învățat.”
Cadrul didactic a vorbit despre ce înseamnă „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în practică. Acesta a spus că excursiile înseamnă cheltuială pentru părinți, pentru că nu sunt plătite de primării, iar copiii care nu pot merge în excursie ajung să fie stigmatizați de către ceilalți:
„Noi avem 36 de săptămâni de școală, 2 săptămâni sunt „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. În principiu, ideea de săptămână altfel și săptămână verde este o idee bună. Există un dar. Acel dar este dat de faptul că unii părinți se cam sperie de aceste 2 săptămâni, pentru că copiii nu sunt tot timpul la școală sau merg în excursii și trebuie să scoată bani din buzunar. Excursiile nu sunt plătite de către statul român, nu sunt plătite de către primării sau alte chestii. O excursie înseamnă cheltuială pentru părinți, înseamnă cu totul altceva decât își planifică copilul.
Vă dau un exemplu: dacă eu am o excursie lungă, care ține de dimineața până seara, e fără cheltuială, da, o excursie în natură de dimineața până seara, eu, ca profesor, în timpul acela mi-am făcut 18h sau 12h. Eu, în ziua următoare, am liber. Copilul stă acasă și părintele se supără că stă copilul acasă. Ce vreau să spun este următorul lucru: modul cum facem noi săptămâna altfel și săptămâna verde este un mod, după părerea mea, defectuos, pentru că există riscuri ca să nu se țină anumite zile, elevii să nu participe la activități în anumite zile, există cutuma ca doar diriginții să se ocupe de „Școala altfel”, ceea ce este o greșeală, eu (profesor) am 20h/săptămână să stau cu elevii și încă 20h de pregătire a lecțiilor sau altceva, dar de stat cu elevii am 20h, ceea ce înseamnă 2 zile. Ceilalți profesori care nu sunt diriginți, de obicei, stau acasă, deci au o minivacanță, părinții au, de mult ori, cheltuieli, pentru că elevii merg în excursie cu școala – ideea de excursie este foarte bună, dar ar trebui să fi avut un pic grijă, sunt copii care nu-și pot permite, aceia sunt copii stigmatizați. Nu e în regulă.”
Dacă cele două săptămâni sunt planificate la sfârșitul modulului, fiind legate de vacanță, atunci „fragmentează foarte mult învățarea”, consideră Ciupală:
„Se fragmentează învățarea cu „Școala altfel”, pentru că se măresc vacanțele. Majoritatea școlilor pun săptămânile acestea lipite de vacanțe, ori vacanța n-o să mai fie de o săptămână, adică o mică pauză de relaxare, devine vacanța aproape de 2 săptămâni care fragmentează foarte mult învățarea. E mult mai mult decât o mică vacanță de relaxare. Este o vacanță în care se pierd cunoștințe. Săptămânile astea două, în principiu, sunt bune, dar nu sunt implementate prost. E ca și cum ai avea, nu știu, o mașină foarte bună, dar nu ai combustibil pentru ea. Atunci, degeaba o ai.”
Profesorul a vorbit și despre efectele deciziei Ministerului Educației de a elimina tezele de la gimnaziu și liceu. Cătălin Ciupală a precizat că tezele aveau rolul de a pregăti elevii pentru Evaluarea Națională și pentru examenul național de Bacalaureat:
„Să spun ce-am mai remarcat cu modulele, care sunt lucruri foarte grave, după părerea mea, și care se întâmplă. (…). Să știți că ideea că avem module, după părerea mea, este ultima lovitură pe care a dat-o ministerul, pentru că nu a fost gândită. De ce? Pentru că noi aveam două semestre în care la anumite materii existau niște evaluări sumative, acele teze, care aveau o pondere destul de importantă, adică un sfert. Acum, neexistând aceste evaluări sumative obligatorii – evident că orice profesor poate să facă evaluări sumative, dar nimeni nu-i nebun să le facă, pentru că muncești enorm pentru o evaluare sumativă, pentru o fracțiune infimă din media finală – practic, nu are rost să le faci și nimeni nu mai face evaluări sumative așa cum erau pe tezele.
Evaluările sumative aveau rolul lor, pentru că o evaluare sumativă pregătește elevul mental pentru un test important. Ori exersarea elevului cu ideea de test important are relevanță pentru testele următoare de tipul Bacalaureat sau Evaluare Națională. E o etapă de pregătire pentru acel test. Deci, mental, elevul, pe lângă faptul că își recapitulează, pe lângă faptul că lucrează mai intens pentru teza respectivă, are o reprezentare a unui test important.”
Dacă nu s-au mai dat tezele obligatorii, elevii au „învățat liniar și totul aplatizat”: „Ce s-a întâmplat anul trecut? Nimeni n-a mai învățat aproape la nimic, pentru că nu mai existau teste sumative și nu mai existau acele recapitulări pentru teze. Copiii, practic, au învățat liniar și totul aplatizat. E dovedit științific că, dacă nu ai momente de accelerare a învățării, tu, practic, nu înveți eficient.
Dau exemplul unui sportiv: să luăm un sportiv alergător. Când se antrenează pentru 100 m, antrenamentul lui constă, să zicem, din 3h de alergări care sunt ușoare, sunt de încălzire, sunt de ieșirea din antrenament, deci chestii ușoare. După aceea, există câteva momente de accelerare intensă, asemenea unei competiții. Elevii noștri nu mai au parte de așa ceva. Nu există momente de accelerare a învățării care să fie obligatorii. După aceea, nu mai știe să se pregătească pentru BAC, pentru că el nu a avut în viața lui și nu a avut momentele acestea.”
Având în vedere că mediile elevilor se încheie o singură dată pe an, profesorii nu sunt obligați să pună notele la un anumit interval de timp, după cum a spus cadrul didactic:
„Mai mult, noi nu avem, ca profesori, obligativitatea să le dăm note cât de cât constant. (…) Dacă facem o statistică la nivel național, eu cred că foarte multe dintre materii nu au avut note până în luna mai sau au avut foarte puține. Tu, ca profesor, când știai că trebuie să închei media până în 20 decembrie, atunci erai obligat să dai două-trei note, în funcție de numărul de ore pe săptămână. Deci erai obligat. Acum nu mai ești obligat. Cu alte cuvinte, au existat materii în care copiii până în decembrie n-au avut nicio notă.”
- Secretarul de stat Florian Lixandru a declarat pentru Edupedu.ro că „fiecare profesor își structurează materia și perioada de evaluare așa cum dorește, are libertatea să își planifice materia, conform planificărilor calendaristice pe care le-a făcut”.
- La sfârșitul anului școlar, aceștia să aibă minimum N+3 note, unde N este numărul de ore alocat pe săptămâna disciplinei în planul-cadru.
Alte diferențe identificate de Cătălin Ciupală sunt redate mai jos:
„La finalul semestrului exista un moment analiză, ce s-a întâmplat în semestrul acesta, de ce am luat media, să zicem, opt la mate, de ce am luat cinci la fizică. Existau acele situații în care tu știai ce ai de făcut pentru semestrul următor. Vă dau un exemplu concret: sunt elevi care, să zicem, nu au învățat și erau în situație de corigență. Ei știau clar că trebuie să învețe, ca să treacă primul semestru. Acum nu mai au chestia asta. (…)
Părinții n-au mai avut o situație clară după primul semestru. Nu toate școlile au catalog electronic. (…) Nu există învățare fără reper. Deci, orice profesor de pedagogie, psihologie spune că învățarea ar trebui să fie cu reper. De fiecare dată, trebuie să ai o valoare a învățării. Reperele respective erau finalele de semestre. (…).
Copiii n-au mai avut reperul de învățare și atunci au pierdut foarte mult. Eu am avut elevi în situație de corigență și foarte greu și-au scos media. (…) Notele cele mai multe au fost date la finalul anului școlar. Erau copiii înnebuniți, dădeau câte două-trei teste pe zi. (…)”
Avantajul identificat de cadrul didactic se referă la faptul că profesorii nu mai au presiunea mediei de pe primul semestru:
„Singurul avantaj este că nu am presiunea mediei de pe primul semestru, adică nu mai trebuie să gândesc cum se calculează media, ceea ce e o chestie absolut banală. Modulele au fost introduse după ureche, după părerea mea, și nu au fost făcute studii din care să spună că sunt valoroase. Faptul că n-am văzut valoarea lor înseamnă că implementarea a fost defectuoasă, repet, dacă au valoare. (…)”
România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023
Când a fost decisă structura anului (2022-2023 – n. red.) împărțit în cinci module, Edupedu.ro semnala încă din martie 2022 că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme (5 septembrie).
Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).
Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici
La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu, organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.
Amintim că Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Zilele libere din contractul colectiv de muncă al profesorilor și cele libere legale din timpul cursurilor, din anul școlar 2023-2024 – calendar
Profesorul Cătălin Ciupală, către președintele Iohannis: Cum îndrăznește cineva să pună în pericol viitorul unei țări, punând oameni incompetenți în fruntea țării? / M-am simțit jignit
„Nu poți să schimbi un ordin de ministru, în plină grevă, de tipul pumnului în gură”, spune profesorul Cătălin Ciupală despre proiectul Ministerului Educației de a fi încheiate mediile cu două note
decembrie 2021 – VIDEO Profesorul Cătălin Ciupală, despre cum au făcut profesorii Colegiului Șaguna din Brașov o platformă de autotestare inedită: Am plecat de la nevoia de feedback instant și am ajuns la o platformă de învățare personalizată
Matei Pop
Redacția
Ioana Nicolescu
Mihai Peticilă
42 comments
Daca veti schimba iarasi structuura anului scolar pe semestre, dupa doi ani in care copiii s-au obisnuit cu modulele, nu veti face decat sa-i zapaciti iar si mai mult. Ce mare rezolvare va fi sa se treaca din nou la semestre sau trimestre? Nu se rezolva problemele esentiale ale invatamantului cu aceste impartiri ridicole ale anului. Nu aceasta e problema! Scoala romaneasca nu poate fi performanta intr-o tara in care economia,industria si mai toate domeniile sunt la pamant. De ce li se cere doar profesorilor sa munceasca din greu,cand sunt multe alte categorii profesionale unde se taie frunze la caini si pe multi bani? De ce nu li se cere si politicienilor performanta de 30 de ani de zile? Am auzit de sporuri ridicole gen, sporul de stat pe scaun,sporul de păstrare a confidențialității, spor de condiții de muncă dăunătoare (vechiul spor de calculator), spor pentru proiecte europene, spor pentru degete obosite sau hemoroizi,etc. Nu vad niciun comentariu denigrator din partea “opiniei publice” la adresa acestor mancatori de bani de la buget(si au salarii incredibile), in schimb cand e vorba de profesori, imediat treaba devine grava si serioasa. As vrea sa stiu si eu in ce domeniu se munceste pe branci? Poate doar cei care slugaresc pe la firmele particulare si iau si bani putini. Dar in politica,economie,chiar si sistemul medical, cam cat se munceste concret,de numai probleme apar peste tot?
Eu sunt învățătoare și pot să spun cum am procedat eu. Indiferent de module sau semestre, la materiile importante am avut o notă în fiecare lună de școală. La celelalte materii, care o notă pentru fiecare proiect sau portofoliu în care elevii au aplicat cunoștințele de la materiile respective și care se putea întinde pe mai multe luni. Într-adevăr, împărțirea pe module fragmentează învățarea,dar la ciclul primar impactul nu este așa de puternic, am putut să ne descurcăm. Cu săptămânile “colorate” am încercat să fie rezonabili, adică să facem deplasări care costă mai puțin, am folosit transportul public să mergem în vizită la muzee, în parcuri sau în Poiana Brașov, iar dacă am avut o excursie mai lungă, nu ne-am luat o zi liberă, ci am rămas să facem activități în școală sau în preajma școlii. Prețul plătit este doar oboseala noastră acumulată, acesta fiind motivul pentru care aș prefera să fiu în clasă să predau, mă simt mai bine decât să alerg de colo-colo după copii. Vacanța de vară este un mit pentru profesori, oricum suntem liberi cam o lună, în rest tot pe la școală suntem, cu amenajarea claselor sau cu elaborarea zecilor de documente, statistici și rapoarte, sau prinși în activități care au legătură cu școala, examene naționale, cursuri de vară, etc. E nevoie de acest interval și pentru reparațiile și amenajările din școală care nu se pot face decât vara. Vacanța asta mare le pride bine și elevilor, cum ne-a prins bine și nouă când eram elevi, a trecut testul timpului.
Eu zic ca trebuie terminat cu scoala comunista fiindca oricum nu mai au copiii pentru ce locuri de munca in industrie sau altele sa se pregateasca temeinic. In primul rand, sa fie economia brici si pe urma sa le ceri copiilor sa fie foarte bine pregatiti. Termina o scoala si nu fac nimic cu cartonul numit diploma,chiar daca l-au obtinut cand structura anului scolar era pe semestre. Tot acolo,dupa mine. Tovarasul Ciupala sa plece in trecut, sa urmeze singur regimul lui Ceasca daca asta ii place. Copiii vor anul scolar impartit pe module pentru ca le place si invata cate putin si bine! Cea mai dezastruoasa impartire a anului scolar,tovarasu’ profesor,a fost cea facuta de tanti Abramburica, atunci cand a creat un semestru scurt si unul lung,dar atunci nu ati aparut sa vorbiti de un dezastru de structura. La noi nu merge niciodata nimic care simplifica lucrurile. Noi trebuie sa le complicam cat mai mult si sa cream cat mai mult stres fiindca doar asa aratam ca “muncim din greu”..Capete seci de ani de zile ,mari formatori de opinie!Noroc ca sunt oi suficiente.
Dacă n-au unde munci în industrie, atunci să desființăm școala cu totul, după mintea ta.
Foarte bine. Aproape că sper să vi se întâmple voia, să experimentați pe pielea proprie cum e să trăiești într-o țară de analfabeți buni doar pentru munca brută și cunoscuți în lume doar pentru asta. Să vedem cine vă mai aduce vouă frappe-ul la nas când nimeni nu mai știe să citească, cine vă mai pune acoperișul când nimeni nu mai știe cum se face asta și tot așa.
Nu ne mai trebuie școală dacă nu e cu angajare directă!! Că doar industria are întotdeauna exact atâtea posturi libere câți copii termină liceul/facultatea în anul ăla.
Tu degeaba ai fost pe la școală, se pare. Unora, degeaba le oferi totul gratuit, că nu se poate lipi nimic de ei.
Atunci puneti-i pe copiii sa invete pana le crapa capul cu teoriile voastre absurde,poate cine stie, intr-o zi le vor folosi la locul de munca. Oricum,la cum vorbesti,nu meriti sa stai la catedra. esti lipsita de orice educatie si bun simt! Sa mai spun si ce fel de profesori ajung la catedra?Au ajuns si foste femei de serviciu sa le predea copiilor. De la toalete publice in Italia,timp de 13 ani,la catedra in Romania! Si mai vorbiti de “educatie”?? Nu mai zic ce comportament si linbaj specific meseriei de ingrijitoare pot avea asemenea personaje si sunt tinute in invatamant pe baza unor hartii luate de la o facultate oarecare, inainte de a pleca in Italia! Da,sunt pentru educatie si scoala pentru copii,dar nu cu asemenea profesori care nu stiu sa vorbeasca cu persoanele necunoscute!Eu nu te-am jignit pe tine si nici nu m-am luat special de cineva aici! Atacurile la persoana,fara sa cunosti persoana in realitate, sunt caracteristica multor nulitati care populeaza tara in aceste vremuri triste.
Ultima lovitura o da presedintele lenes cu saptamana verde. Probabil ca s-a gandit ca ii va rifica cineva o statuie.
Exista argumente pro si contra. Nu am auzit argumente de la specialisti. Dar ma intreb daca avem specialisti respectati in stiintele educatiei care sa aiba ceva de spus.
Pana cand o sa apara acestia o sa-si impuna dorintele lenesii, hotii, incompetentii si prostii.
foarte în regula cu module!
e vorba de a nu intra in burn out daca incepi școală pe 15 sept și iei prima vacanță în 20 dec ..
Zeci de ani primul trimestru începea în septembrie și se termina în decembrie, cine intră în burnout? HoReCa, că nu au cui să mai vândă la suprapreț vacanțe?!
Lasă că s-a rezolvat și asta – când cei cu peste 10k lei BRUT nu mai primesc vouchere de vacanță (majoritatea) nici vacanțele nu vor mai fi căutate și poate scad prețurile (mici șanse, dar speranța moare ultima). Să vedem cui mai folosește vacanța aia pusă în mijlocul toamnei. Și de altfel, toate celelalte.
Ati vorbit cu elevii? Veti spune, poate, ca ei sunt prea mici sa inteleaga. dar stiti cat de obosit este un elev dupa 10 sapt de scoala? Daca ei sunt beneficiarii sistemului de invatamant, ar trebui facut un sondaj. O saptamana de vacanta dupa 7-8 sapt de scoala este exact ca noaptea dupa o zi de lucru. Nu e nicio diferenta. Copiii au nevoie de aceasta pauza. Sigur, fara sa fie incarcati de teme, aici e grija prof fata de ei.
O opinie cu care nu sunt de acord:
Că structura anului școlar era organizată pe trimestre sau semestre tot aia era. Mai aveam o vacanță la.final de octombrie (care, practic, împărțea sem 1 in 2) și apoi una de Paste (care împărțea sem 2 in 2) plus vacanța intersemestriala. Ați numărat? 3 vacante in 2 semestre…tot 5 module dă.Doar că acum sunt recunoscute oficial.
Iar materia (unitățile de învățare) ți le poți structura mult mai simplu in funcție de asta. Plus: nimeni nu oprește un profesor să facă o evaluare sumativă la final de modul, care să aibă pt materia respectivă statut de ‘teză’ – mai puțin ponderea notei în media semestrială sau trimestrială – mai ales din pdv al evaluării achizițiilor. Și ajustezi mult mai ușor așa.
Iar cele 2 săptămâni (Altfel și Verde) sunt propuse și agreate la nivel de unitate de învățământ înainte de planificarea anuală pe care fiecare profesor o face. Așa că poți propune dezvoltarea de competențe în acea perioadă dincolo de predarea efectivă (conținuturi).
Da, ar fi bine să existe un buget pt fiecare clasă / săptămânile Verde și Altfel (sau pe elev) care să susțină activitățile, însă nu anulate. Iar ca profesor să te eschivezi a face ceva ‘ cu sens’ în aceste zile pt elevi și să lași doar dirigintele, înseamnă că nu înțelegi cum se întâmplă învățarea. Și că profiți de munca altora.
Da, eu sunt de acord cu această împărțire pe module. Și sper că un număr din ce în ce mai mare dintre colegi și, de asemenea, dintre copii și părinți nu vor mai considera săptămâna de dinainte de vacanță ca fiind relaxată- ci, poate, o bună ocazie de evaluare sumativă și un bun punct de plecare pt o re-gândire a activității de învățare pt elevi în modulele care urmează, a.î. achizițiile și competențele dezvoltate să exceadă conținuturile acelea de manual. Căci o unitate de învățare nu se bazează pe conținuturi, ci pe competențe dezvoltate
>>nimeni nu oprește un profesor să facă o evaluare sumativă la final de modul,
Finalul de modul e în același timp pentru toți. Ce frumos ar fi să aibă elevul o duzină de teste, pardon, ”evaluare sumativă” la fiecare 7-8 săptămâni, care să conteze la medie mai mult ca altele, că de ce nu?
SA și SV ne impun activități EXTRAșcolare, care să aibă conținuturi educative, dar care să NU fie școală. Am inventat toate modele de activități posibile și imposibile, din care cele care le-au plăcut elevilor au fost FIX cele pe care le-am plătit din banii mei. În 2016 dăduse inițiativa peste mine, mi-am dat salariul pe o lună pentru materiale, ca să am lucruri interesante de făcut cu elevii în SA. Anul următor a început să apară un dubiu – dar pentru ce mă chinuiesc eu atât? Elevii au luat activitățile respective ca drepturi ale lor, fără să-și pună problema cine plătește, școala m-a lăudat dar fonduri nu existau… păi și eu până când trebuia să fac mecenat?!
Iar acum a apărut și SV, unde nici excursii nu poți face decât dacă mergi pe jos, că e gratis. Asta când e vorba de ecologie, natură, schimbări climatice, etc… Păi și dacă eu nu-s profesor de biologie, geografie și n-am niciun talent sau informații suficiente ca să discut despre temele astea?! Ce-mi rămâne, să ies la strâns gunoaiele de pe marginea drumului cu elevii, în numele ecologizării? Păi nu le place! De ce le-ar plăcea??
Și până la urmă… nu știu alții cum sunt, dar eu am prins în gimnaziu ”munca patriotică” la începutul anului, când strângeam roșii și alte prostii în urma recoltării, că așa ne obliga partidul. Am așa impresia că ne-am întors încet-încet la vremurile alea, doar că acum ni se spune că e frumos și modern să facem pe gunoierii în numele salvării planetei. Nu văd care e marea diferență între lucrurile astea. Cui îi place, există voluntariat. La noi însă e voluntobligație.
Că structura anului școlar era organizată pe trimestre sau semestre tot aia era. Mai aveam o vacanță la.final de octombrie (care, practic, împărțea sem 1 in 2) și apoi una de Paste (care împărțea sem 2 in 2) plus vacanța intersemestriala. Ați numărat? 3 vacante in 2 semestre…tot 5 module dă. Doar că acum sunt recunoscute oficial. Iar materia (unitățile de învățare) ți le poți structura mult mai simplu in funcție de asta. Plus: nimeni nu oprește un profesor să facă o evaluare sumativă la final de modul, care aibă pt materia respectivă statut de ‘teza’ – mai puțin ponderea notei in media semestriala sau trimestrială – mai ales din pdv al achizițiilor. Și ajustezi mult mai ușor așa. Iar cele 2 săptămâni sunt propuse și agreate la nivel de unitate de învățământ înainte de planificarea anuală pe care fiecare profesor o face. Așa că poți propune dezvoltarea de competențe în acea perioadă dincolo de predarea efectivă (conținuturi). Da, ar fi bine sa existe un buget pt fiecare clasă / săptămânile Verde și Altfel (sau pe elev) care să susțină activitățile, însă nu anulate. Iar ca profesor să te eschivezi a face ceva ‘ cu sens’ in aceste zile pt elevi și să lași doar dirigintele, înseamnă că nu înțelegi cum se întâmplă învățarea. Și să profiți de munca altora.
Menționez ca nu am citit articolul domnului profesor. Am citit doar titlul!
Am comentat în calitate de părinte.
O idee foarte proastă împărțirea în 5 module. Copiii se mobilizează mai greu după aceste vacanțe iar când intră în ritm apare o vacanță. Împărțirea în trimestre, tezele și manuale unice fara atâtea auxiliare și vacante de umblat brambura erau multe mai eficiente.
Nu invatau nici inainte cand aveau semestre,nici acum cand au module. Este aceeasi comedie in invatamantul romanesc,cu sau fara module!Cea mai proasta impartire a anului scolar a fost nascocita de Abramburica,atunci cand a creat un semestru scurt,in care nici nu incepeai bine materia,ca si trebuiai sa dai teza si apoi,sa inchei mediile si altul nesfarsit,in cat se pierdeau bietii copii complet in spatiu. Importanta e CALITATEA a ceea ce se face,nu cantitatea sau lungimea semestrelor sau modulelor.Poti sa faci si un an scolar de 40 de saptamani,daca sunt si ore la care se taie frunze la caini, degeaba!Sunt elevi atatd e indisciplinati, incat multi profesori nu reusesc sa-si faca treaba. Indisciplina si lispa de respect fata de profesori a ajuns o mare problema in scolile romanesti
*incat(scuzati!),am dat spatiu fara sa vreau.
Bună seara!
Aceste module sunt dezastruoase și foarte stresante pentru elevi….
Materiei pe banda rulanta și după aceea hai sa ii bubuiim cu teste 😔
Și mai grav ca în aceleași timp și chiar într-o zi se nimeresc 2-3 teste pentru ca se încheie modulul.
Scoatem copii stresați nu elevii capabili sa înțeleagă materia ce trebuie sa o înțeleagă pe tot parcursul anului. ☹️
Nu împărțirea pe module dăunează, ci prea multe libere și 2 săptămâni irosite pe un altfel de verde. Puteau fi doar una.
Un calcul simplu dă cam 27-30 de săptămâni de școală efectivă, restul până la 35 sunt pentru frecat menta (tot e verde, ca școala).Nu, nu pot fi acuzați de prostie, nah. Motivul crimei este și pasional și material: dragostea de bani din meditații și/sau școlile particulare.
Ia-ți înapoi săptămânile verzi și altfel și dă-mi înapoi două săptămâni în care să fiu profesor, nu saltimbanc!! NIMENI nu le vrea, nimeni nu le cere, nimeni n-are nevoie de ele. Nu ni le pune în cârcă nouă!
Parerea ta poate fi si proasta. Un depasit care nu se poate adapta la noile cerinte! Exista si pensionare anticipata.
Ce e vechi nu e întotdeauna rău, ce e nou nu e întotdeauna bun.
Cu alte cuvinte, nu repara ce nu e stricat.
Dar n-am cu cine vorbi…
Romanul se adapteaz foarte greu la nou .
Probabil esti genul de profesor care vine obosit la scoala si pleaca odihnit. Nu stii ce inseamna pentru un profesor de matematica ,romana sa predea de la 11 sept pana in decembrie(doar daca predai acasa pe bani multi ) . Este extrem de obositor pentru elevi dar si pentru adevaratii profesori.
Nu prea intelegi pentru ca nu ai cum,Mihai.
In multe tari sunt module.
CARE alte țări? Ia să auzim.
Și în ce alte moduri seamănă învățământul din țările alea secrete cu ce e la noi?
Am impresia că ai impresia că știi ceva, dar de fapt nu prea știi.
Rte, revino-ti! Am ajuns ca niste circari, noi, profesorii.
De acord, domnule profesor dar prea târziu pentru o asemenea reacție. Personal nu știu dacă profesorii au fost consultați înainte să se treacă la 5 module de școală cu prea multe vacanțe de fapt. Când deciziile din învățământ cad pe mâna politicienilor, când educația este politizată, este de fapt, cenzurată, și asta nu e în favoarea nici a elevilor nici a profesorilor. Probabil principiul deciziei care a stat la baza modulelor a fost “pauzele mici și dese, cheia marilor succese “, dar știm bine se înseamnă asta, știm bine că favorizează șmecherii dintre elevi, profesori, părinți, iar cei care muncesc de obicei se vor chinui și mai tare să îi țină în priză, să se așeze ceva, să îi trezească pe elevi după fiecare vacanță când abia s-au dumirit și au și uitat ce au învățat în modului anterior. Stresul (burnout-ul rânjește pe la colțuri!) celor care chiar muncesc abia începe iar educația se duce implacabil în jos în toate statisticile. Vom rămâne o dată mai mult cu cei care nativ sunt buni în orice generație, fie că sunt elevi, profesori, părinți. Căci practica modulară a calendarului școlar afectează nu doar elevii ci și profesorii și părinții. Și ar trebui încă un articol pentru a argumenta.
Chiar înghițim toate inepțiile debitate de acest minister de marionete, chiar trebuie să punem botul la toate prostiile inventate și debitate de toate așa zise specialiști în educație(cu diplome în zootehnie,S.R.I. sau în ecologie ).Sunt sătul de ipocrizia guvernului, care mimează guvernarea. Sincer, Somalia beneficiază de mai multă logică în guvernare decăt noi. Romănia este teritoriul baronilor și a clanurilor ascunse sub sigla partidelor, unde guvernul cu toată aparatura lui este în slujba intereselor acestora , iar interesul pentru țară este zero. Foarte trist.
Calitatea da,ar trebui sa conteze!
Precizați cel puțin un instrument pentru determinarea calității,și cum/ cand acționezi dacă aceasta nu corespunde așteptărilor?
Ați terminat de întrebat toți oamenii pricepuți și ați ajuns la nea Gică. Care știe el că nu s-au făcut studii, de parcă a făcut el pentru organizarea pe semestre sau aia pe trimestre. Cât despre logica argumentelor, părerea mea e ca domnul predă matematica pentru maimuțe, pentru că e șchioapă rău. Cică nu sunt corelate conținuturile. Conținuturile sunt la capătul proiectului educational. De 30 de ani facem școală centrat pe competențe. Dar și pe alea, nea Gica, sunt convins nu dă doi bani.
Omul lui Dumnezeu care habar n-ai ce vorbești, stai și ascultă de la cineva care cu asta se ocupă și a făcut și școală (nu puțină) pentru asta, nu vorbește din păreri.
Conținuturile se corelează între mai multe discipline ca să vină în ajutorul elevului, în funcție de vârstă și de nivelul competențelor pe care al trebui să le obțină la acea vârstă. Rareori mai sar câte unii elevi nivelul, majoritatea rămân cam între aceleași limite de vârstă și dezvoltare cognitivă.
Ai nevoie ca ce se predă la matematică să fie util și pentru fizică și chimie, ce e predat la română să poată fi folosit și la limbi străine, ș. a. m. d. Nu e fiecare pe tarlaua lui, reluând inventarea apei calde de fiecare dată când ajung la asta, la fiecare disciplină separat.
De altfel, ideea era să se ajungă la predarea interdisciplinară (matematică combinată cu științe și tehnologii, geografie cu istorie, poate chiar cu limbi străine, limbi străine cu limba română etc.) Fiecare elev înțelege, asimilează și aplică lucrurile diferit, dar CONTEXTUL e enorm de important. Ce înțelege copilul de la a 7-a când dă de descompunerea vectorilor pe axe la fizică, unde e nevoie de sin și cos, când funcțiile trigonometrice sunt predate la final de an la matematică, strict legate de triunghiul dreptunghic? Toată fizica e plină de derivate, începând cu viteza și accelerația, noțiuni fundamentale în mecanică, iar la matematică află ce e derivata la final de clasa a 11-a. Ce înțelege din gramatica limbii franceze, când el nu are habar de gramatica limbii române? Cum face legătura între limbile ”romanice”, ca să își ușureze învățarea francezei sau chiar englezei?
Disciplinele și modul în care sunt predate au nevoie de corelații – nu de dragul profesorului, care oricum știe care AR TREBUI să fie corelațiile și la descoperiri ar trebui să ajungă elevul ajutat de corelațiile interdisciplinare respective, ci de dragul elevului.
Împrăștierea asta în mini-module, modulețe, modulașe, ruperea nenaturală a ritmului de învățare, amânarea depunerii unui efort real de către elev spre final de an, când începe să se sperie de corigență NU e sănătoasă nici pentru ei, nici pentru noi.
Din afară, poate vi se pare că e mai rarefiată materia (NU e) și ar trebui să fie mai ușor pentru elevi. În realitate, practic fiecare săptămână de început și sfârșit de modul e săptămână de rupere de ritm, fie de readaptare la programul școlar, fie de pregătire pentru vacanță.
Așa ceva nu are cum da rezultate bune (în afară de cazul în care lăsăm jos toate standardele și ne preface că e bine, lasă că merge și așa, pentru că mai sunt vreo 2 din 10 elevi cărora le convine de minune sistemul ăsta.)
Pentru unii profesori sunt bune atâtea vacanțe!
Elevii vor avea în vacanțe teme fără număr și vor apela la meditatori .De fapt vacanțele nu mai sunt pentru elevi.
Câtă agresiune pe internet a industriei meditațiilor nimeni nu mai vede.
Ești in eroare totală. Argumente: 1. nu profesorii nu au hotărât organizarea pe module. 2. meditații, în marea lor majoritate, fac doar cei care nu vor să învețe la școală. 3. vacanțele dese sunt în mod clar pentru sitemul Horeca, adică cineva câștigă niște bani…
Alo! Trezirea! Anul scolar urmator e structurat pe module. Parerile pro sau contra la cateva zile de inceputul anului scolar sunt EGALE CU ZERO.
Sunt cadru didactic și consider că fragmentarea arbitrară a anului școlar pe ,,module”, la care se adaugă și săptămânile ,,Altfel” , ,,Verde” și multiplele zile libere, influențează în mod negativ procesul instructiv-educativ. Învățarea are finalitate doar la sfârșitul anului școlar pentru că mediile se încheie doar o dată pe an. Nu există nicio logică în această împărțire complet DEFAVORABILĂ în procesul de învățământ. De ce nu s-au făcut studii pentru o astfel de decizie DEZASTUOASĂ? Până când noi, cadrele didactice și elevii, vom fi COBAII unor incompetenți care conduc învățământul românesc? Chiar nu se dorește să avem un popor instruit și educat???
Este foarte bună structura pe module. Atât elevii cât și profesorii au un ritm mai relaxat iar unitățile de învățare pot fi adaptate programului. Volumul mare de materie este cel care nu-și găsește locul nicicum. Poate doar dacă lungim anul școlar (vorba dl. Funeriu). Spor la treaba!
numai un handicapat gândește în module și semestre,cel mai bine era pentru toată lumea trimestrele,la fel pentru părinti și copiii.Toata lumea știa unde se termina un trimestru și unde începe al doilea și să nu vorbim de corectarea mediilor +scrisul tezelor in fiecare trimestru
Corect. dar ei niu s au consultat nici cu specialistii. vin diar cu minciuni ca asa cred ei ca e mai bine
In sfârșit cineva care are curajul sa spună adevărul.
Am impresia că, virgulă care cum se trezește pe scaunul ministrului da cu bățul in baltă, după cum a visat noaptea.
Felicitari domnului profesor Ciupala! Cred ca daca s-ar face un sondaj 98% dintre profesori ar fi de acord cu revenirea la semestre. In cazul “Saptamanii Altfel” si a “Sapatanii Verzi”, acestea ar trebui sa se desfasoare in vacantele din octombrie, respectiv in cea de Paste, asa cred ca ar fi eficiente. Si parintii in proportie de peste 80% dupa parerea mea ar fi multumiti cu structura pe semestre si sapatamanile “Verde” si “Altfel” in vacante. Dar nu cred ca cineva la nivelul ministerului se gandeste la binele elevilor.
Va inselati amarnic! Scoala comunista cu demestre e depadita,doamna!Modulele sunt foarte bune,nu e aceeasi lungime a anului,ca e pe module,semestre sau trimedtre. Cand structura a fost pe semestre,au iesit mai buni elevii la examene? Nici vorba! Si atunci ne revoltam de dragul de a ne revolta,fara o solutie mai buna??
Nu defectuoasă ci dezastruoasă.
Este încă o lovitură la adresa calității educației.
Ca de obicei indirectă dar care lovește precis în capacitatea sistemului de autoreglare, diagnoză si prognoză (fără teze, fără testări intermediare, cu posibilitatea ca orice elev să încheie anul școlar in lunile mai-iunie în câteva săptămâni)
Mai tineti minte ce rezultate remarcabile erau la Bac inainte de impartirea asta criminala pe module,tovarasul profesor?