Noul calendar al anului școlar 2022-2023 nu va avea semnificativ mai multe zile de cursuri decât cel actual, așa cum dorea ministrul Cîmpeanu acum două luni

19.605 vizualizări
Foto: Max Fischer – Pexels
“Îmi doresc o perioadă de cursuri mai lungă”, spunea în ianuarie a.c. ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. În ultimul an, el a reluat în mai multe rânduri această idee, spunând că, dacă anul școlar va începe mai devreme, acest deziderat va putea fi realizat. Structura anului școlar 2022-2023, prezentată miercuri de ministru, indică un an care începe mai devreme și se termină mai târziu, ceea ce sugerează un an mai lung, fie și în situația reorganizării, cu mai multe vacanțe ce împart anul în 5 module de școală. Dar, dacă eliminăm zilele libere, reiese că anul viitor va avea de fapt, pentru elevii de primară, gimnaziu și liceu, 167 de zile, cifră comparabilă cu datele oficiale aferente anului în curs pentru școala primară, dar mai puțin decât pentru cele valabile în cazul elevilor mai mari.

Calculat în funcție de datele reale și de noul calendar introdus în toamnă, ca efect al măsurilor de pandemie, anul viitor va fi doar ușor mai lung decât cel actual, care plasează România în coada țărilor europene din punct de vedere al numărului de zile de școală.

În calendarul anunțat de ministrul Educației joi, agreat în Consiliul de Dialog Social, școala începe pe 5 septembrie și se încheie pe 16 iunie. Începe, astfel, cu o săptămână mai devreme comparativ cu anul în curs și se termină cu o săptămână mai târziu. 

Structura anului școlar 2022-2023 propusă de ministru, detaliat:

  • 5 septembrie – 24 octombrie – modulul 1
  • 24-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
  • 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
  • 23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
  • 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
  • 8 aprilie – 23 aprilie – vacanța de primăvară
  • 24 aprilie – 16 iunie – modulul 5
  • 17 iunie – 4 septembrie – vacanța de vară

Potrivit calculelor Edupedu.ro, eliminând sărbătorile legale din timpul perioadelor de școală (lăsând însă Ziua Educației, când pot fi făcute unele activități), aceasta înseamnă că elevii vor avea:

  • 35 de zile în modulul 1
  • 36 de zile în modulul 2
  • 29 de zile în modulul 3
  • 29 de zile în modulul 4
  • 38 de zile în modulul 5

Aceasta înseamnă un total de 167 de zile de școală. Numărul este egal cu cel declarat oficial, inițial, pentru anul 2021-2022 în cazul școlii primare, dar mai mic decât cel declarat pentru gimnaziu și liceu, date care plasau România pe locul 4 din coada clasamentului european al timpului petrecut în școală (depășind cu foarte puțin doar Albania, Malta și Grecia).

Astfel, în raportul Eurydice cu datele agregate pentru toate țările europene, aferent anului 2021-2022, România figura cu 167 de zile de școală primară și 172 de zile în gimnaziu și liceu. 

  • Dacă, din acestea, scădem zilele legale de sărbătoare (4, fără a lua în calcul Ziua Educației), rămân 163 de zile de școală primară și 168 de zile de gimnaziu și liceu – cifre similare cu cele propuse pentru anul viitor pentru elevii din toate ciclurile.

De notat, însă, că structura anului școlar 2021-2022 a fost modificată în momentul măsurilor privind vacanța de toamnă, în contextul pandemiei Covid-19. În urma acelor modificări, numărul real de zile de școală (fără zile libere) a scăzut pentru anul în curs, conform calculelor Edupedu.ro, până la 159 în cazul școlii primare și 164 pentru gimnaziu și liceu, ceea ce înseamnă că, în fapt, numărul de zile de școală în 2022-2023 va fi mai mare cu puțin decât cel real de anul acesta, dar doar din cauza deciziilor luate în pandemie, care au diminuat și mai mult timpul de școală de acum.

Ce înseamnă aceasta, comparativ cu situația din alte țări europene?

Edupedu.ro semnala în septembrie, pe baza datelor Eurydice, că în circa jumătate dintre țările europene numărul de zile de școală în medie pentru cele trei cicluri de învățământ (școală primară, gimnaziu și liceu) este cuprins între 170 și 180 (180 fiind o cifră vehiculată și în contextul discuțiilor dintre minister și partenerii de dialog social pentru anul școlar viitor, având în vedere că era luată în calcul o perioadă de 36 de săptămâni, adică 180 de zile, rotunjit).

  • În 13 țări și regiuni, numărul variază între 191 și 190. În Italia și Danemarca, elevii merg la școală 200 de zile. România e printre ultimele, depășind Albania, Malta, Grecia și fiind în urma altor două țări cu o situație similară, Lituania și Cipru.

În martie anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu declara că pentru 2022-2023 “ar putea să înceapă chiar mai devreme anul școlar, pentru a avea o durată mai lungă. Anul acesta (2021 – n.red.) am ținut seama exact de ceea ce v-am spus, de nevoia de a organiza acele concursuri (n. red. pentru angajarea directorilor de școli) pentru că e important.”

  • În ianuarie a.c., în pregătirile pentru discuțiile privind structura viitorului an, el spunea iar că își dorește un an școlar cu mai multe zile, spunând: “Eu o să prezint argumente, o să prezint perioada de cursuri din alte state care au rezultate remarcabile în sistemele de educație, o să prezint toate aceste argumente pentru a se constitui într-o pledoarie pentru o perioadă de cursuri mai lungă.”
Citește și:
OFICIAL Calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare
România începe anul școlar în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa. Cât învață în 2021-2022 copiii din statele europene
NOU Calendarul anului școlar 2021-2022 în format printabil / Data de 23 decembrie a fost transformată în zi de școală dintr-una de vacanță fără niciun anunț
Anul școlar viitor să fie mai lung – o nouă dorință a ministrului Educației: Să înceapă școala „mai aproape de 1 septembrie” și „nu este obligatoriu să terminăm pe 3 iunie sau pe 10 iunie cursurile”
Cîmpeanu: Anul școlar ar putea să înceapă chiar mai devreme pentru a avea o durată mai lungă
Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine

7 comments
  1. De ce ati renuntat la vacanta de la inceput de februarie? O au studentii dupa sesiunea de iarna, au avut o si elevii ani la rand. In perioada aia o multime de copii puteau merge la munte, la zapada, la sporturi de iarna, stiut fiind faptul ca atunci sunt preturi mai bune decat de Craciun si Revelion. Ce sa faca elevii cu vacanta de la sfarsit de Octombrie? Acest ministru incompetent a promis saptamana din februarie, la fel ca in majoritatea tarilor europene ( mai ales cele cu munti) dar acum se face ca uita.

  2. Are mai multe zile de saptamani verzi-albastre. Se doreste igienizarea si efectuarea muncilor agricole cu elevi sub pretextul ecologizarii.. Pentru asta merg eu pe 5 sept la scoala? Pentru asta am ramas fara concediu? Invatamantul tehnic termina scoala in iulie, apoi avem examene. Eu cand iau concediu, nene?Sau sunt un robot??

  3. Sper ca nu va incepe scoala mai devreme. Eu nu-mi voi trimite copiii la scoala mai devreme de 15 septembrie – acelasi lucru l-am auzit de la mai multi parinti; mi se pare o bataie de joc. Dupa un an scolar stresant, cu profesori care-i chinuie pe copii cu tot felul de cerinte absurde, copiii au nevoie de 3 luni de vacanta. Sa nu comparam conditiile de la noi cu cele din alte tari, unde copiii merg de placere la scoala. Oricum, daca se doreste o schimbare radicala, ea trebuie implementata la pilot in prima faza, apoi facuta o analiza serioasa de niste specialisti adevarati, nu de domnii prafuiti din minister. Primul lucru care trebuie facut este aerisirea programelor scolare si verificarea la sange a profesorilor.

    1. Iar verificarea “la sange” a profesorilor, pentru a fi releventa, nu se poate face decat prin verificarea “la sange” a elevilor!!! 🤣

  4. Mereu comparati mere cu pere.
    Mai intai vedeti cate ore pe saptamana sunt in celalalte tari din UE dupa inmultiti cu numarul de zile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Rezultatele TIMSS ne indică urgența alfabetizării științifice a elevilor, care să aibă capacitatea de a înțelege și explica fenomenele naturii – Ligia Deca, consilier prezidențial / Raportul de țară la TIMSS 2019, cu rezultatele detaliate ale studiului în care România s-a clasat ultima din Europa la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, prezentat de Universitatea din București

Rezultatele României la studiul TIMSS 2019 au fost prezentate detaliat astăzi de către specialiștii în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București și din Ministerul Educației. Conferința…
Vezi articolul

Admiterea la liceu „prin alunecare”, în școli în care elevii au ajuns în urma repartizării, nu a dorinței lor, plus pregătirea pentru meserii vechi – indicate de Măriuca Talpeș, de la Coaliția pentru Dezvoltarea României, drept cauze pentru care „condamnăm o jumătate de generație să fie șomeră în viitor” / 52% intră la liceu sub nota 6, considerat pragul nivelului 2 din PISA, al analfabetismului funcțional – analiză

Cifrele pe anul trecut, prezentate de Măriuca Talpeș, arată că 52% dintre elevii absolvenți de clasa a VIII-a intră cu media minimă admisă, de 6. Aceștia ajung în învățământul tehnologic…
Vezi articolul