România începe anul școlar în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa. Cât învață în 2021-2022 copiii din statele europene

3.755 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Romania se numără și în anul 2021-2022 printre țările europene cu cele mai puține zile de școală, potrivit celui mai recent raport pe această temă, publicat în urmă cu câteva zile de rețeaua europeană Eurydice. România, asemenea anului școlar precedent, va avea 33 de săptămâni de școală în ciclul primar și 34 de săptămâni în gimnaziu și liceu. Cifrele o încadrează printre ultimele patru state europene din acest punct de vedere, alături de Albania, Malta și Grecia, fiind “întrecută” la mică distanță de Cipru și Letonia, care au câteva zile în plus. La polul opus se află și anul acesta Danemarca și Italia, țările cu cele mai multe zile de studiu în anul școlar 2020-2021: 200.

În tabelul din raportul european cu datele agregate pentru toate țările europene, România figurează, în noul an, cu 167 de zile de școală în ciclul primar și 172 în gimnaziu și liceu, la fel ca anul trecut. Aceasta o situează peste Albania (165 de zile în școala primară și gimnaziu, 157 la liceu), Malta (165 de zile în toate ciclurile) și Grecia (172 de zile în primară, 160 în gimnaziu și liceu).

  • Spre coadă mai sunt Letonia, care are o structură mai complexă, cu minim 166 de zile în primară și minim 172 în gimnaziu și liceu, precum și Cipru, cu 170 de zile în școala primară, 180 în gimnaziu, dar numai 168 în liceu.

În topul țărilor cu cele mai multe zile de studiu, alături de Italia și Danemarca mai apar Republica Cehă (196), Norvegia și Slovenia (190), Olanda și Slovacia (189), Germania și Elveția (188).

România începe anul școlar la mijlocul lunii septembrie, ceea ce o plasează, potrivit raportului Eurydice, într-un grup restrâns de țări mediteraneene, (alături de Grecia, Spania – cu un proces etapizat în funcție de regiuni), Italia, Cipru, Portugalia, Albania, Turcia, dar și Bulgaria, pentru care nu există date detaliate în raportul Eurydice) plus Luxemburg. În majoritatea acestora, clima și interese economice precum turismul – care apare recurent ca motiv și în cazul deciziilor privind școala din România – sunt factori ce influențează momentul de start al anului școlar.

Ultimii care încep școala sunt copiii din Malta. Cele mai multe sisteme educaționale au început școala fie în august (10 țări și regiuni), fie la 1 septembrie (13 țări și regiuni). În sistemele descentralizate, unde decizia aparține regiunilor – Germania, Spania, Italia, Olanda, Austria, Elveția – începutul școlii se întinde pe o perioadă mai lungă, primii elevi care s-au întors la școală fiind cei din două landuri germane, la începutul lui august.

Număr de zile de școală în anul școlar 2021-2022 / Sursa: Eurydice

Potrivit analizei Eurydice, în circa jumătate dintre țările europene numărul de zile de școală în medie pentru cele trei cicluri de învățământ (școală primară, gimnaziu și liceu) este cuprins între 170 și 180. În 13 țări și regiuni, el variază între 191 și 190.

În cazul României, tabloul centralizat de Eurydice indică numărul de zile, dar datele furnizate de autoritățile române sunt în săptămâni: anul începe pe 13 septembrie 2021 și se încheie pe 11 iunie și are o durată de 33 de săptămâni în școala primară, 34 în gimnaziu și liceu, cu diferență de o săptămână în primul semestru (13 săptămâni în ciclul primar, 14 în gimnaziu și liceu, unde nu există vacanță de toamnă). Aceste săptămâni includ 4 sărbători naționale/religioase, Ziua Profesorului,  plus o săptămână de Școala altfel.

Câte zile de școală au țările din Europa:

Țară; Nr. zile șc. primară – Nr. zile gimnaziu – Nr. zile liceu

  • Albania: 165 – 165 – 157
  • Austria: 180 – 180 – 180
  • Belgia (fr, fl): 182 – 182 – 182 (181 în Belgia – germană)
  • Bulgaria: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Bosnia-Herțegovina: 175/189 – 175/182 – 175/182 (cu variații)
  • Rep. Cehă: 196 – 196 – 196
  • Cipru: 170 – 180 – 168 (cu variații)
  • Croația: 175 – 175 – 175 (cu variații)
  • Danemarca: 200 – 200 – 200
  • Elveția: 188 – 188 – 188
  • Estonia: 175 – 175 – 175
  • Finlanda: 188 – 188 – 188
  • Franța: 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 180 (5 zile/săpt)
  • Germania: 188 – 188 – 188 (cu variații, decalat între landuri)
  • Grecia: 172 – 160 – 160
  • Italia: 200 – 200 – 200
  • Irlanda: 183 – 167 – 167
  • Islanda: 180 – 180 -180
  • Letonia: min. 166 – min. 172 – min. 172 (cu variații)
  • Liechtenstein – 182 – 182 – 182
  • Lituania: 175 – 185 – 165/180
  • Luxembourg: 179 – 179 – 179
  • Macedonia de Nord: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Malta: 165 – 165 – 165
  • Muntenegru: 182 – 182 – 182 (cu variații)
  • Norvegia: 190 – 190 – 190
  • Olanda: 189 – 189 – 189
  • Polonia: 187 – 187 – 187 (cu variații)
  • Portugalia: 180 – 170 – 170 (cu variații)
  • Romania:  167 (33 săpt.) – 172 (34 săpt.) – 172 (34 săpt.)
  • Serbia: 180 – 180 – 185 (cu variații)
  • Slovacia: 189 – 189 – 189
  • Slovenia: 190 – 190 – 189 (cu variații)
  • Spania: 175 – 175 – 175
  • Suedia: 178 – 178 – 178
  • Turcia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Ungaria: 181 – 179 – 180
Citește și:

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Ceea ce conteaza este cum petrece copilul timpul in scoala, calitatea predarii, invatarii, dotarea laboratoarelor, calitatea profilor, curriculum, metode, etc.

    In rest nu exista vreo corelatie intre numarul de zile de scoala, numarul de zile de vacanta sau numarul de ore / zi petrecute la scoala si performantele la invatare.

    Un copil roman sta la scoala cam tot atatea ore/an cat sta si un copil german si unul singaporez; un copil roman sta in medie mai multe ore/an la scoala decat un copil finlandez.

  2. Sa nu mai fie vacanta pentru cei din primara si vom fi mai aproape de media europeana, sunt 3 zile diferenta fata de Spania, 5 zile diferenta fata de Suedia, etc. Diferentele nu sunt mari fata de majoritatea tarilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Școlile nu intră obligatoriu în scenariul roșu la depășirea ratei de infectare de 3 la mie, potrivit legislației în vigoare. Comitetele pentru Situații de Urgență pot decide suspendarea cursurilor sau le pot lăsa în scenariul hibrid

În Bistrița, școlile rămân în continuare deschise, după ce rata de infectare a depășit pragul de alertă impus de autorități – rata de infectare de 3/1.000 de locuitori, cumulat, în…
Vezi articolul

Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Cutia neagră a educației s-a făcut transparentă, prestația școlii ne atinge zi de zi. Părinții pot să facă acum presiuni pentru salarizare diferențiată – văd ei înșiși profesorii cărora le pasă și cei care doar dau teme / Ce trebuie să cuprindă bugetul 2021 pentru educație

Școala online a făcut ca acum să se vadă totul, de către oricine. “Cutia neagră s-a făcut transparentă și ne atinge zi de zi prestația școlii, calitatea școlii, ca părinți”,…
Vezi articolul