Cercetare statistică: Evoluția Covid-19 în România – un model similar cu Italia și Spania, dar la altă magnitudine

20.959 de vizualizări
Sursa: Unibuc
Modelul de evoluție a epidemiei de COVID-19 în România, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene, precum Spania sau Italia, dar nu și magnitudinea, potrivit unei modelări statistice a evoluției epidemiei, realizată de grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială – Universitatea din București. Modelarea statistică, prezentată luni, prezintă informații despre impactul epidemiei după criterii ce includ sexul, vârsta și localizarea cazurilor.

Grupul de cercetare, coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune), potrivit anunțului de luni.

Ce rezultate are analiza:

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare. Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.

Figura 1. Evoluția cazurilor confirmate de COVID-19 în România comparativ cu Spania și Italia / Sursa: UB

Notă. Pentru comparabilitate, datele au fost rescalate la totalul cazurilor pe perioada analizată, din fiecare din cele trei țări. Figura ilustrează linii de tendință sau patternuri și nu magnitudine.

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români (vezi Figura 3).

(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați – vezi Figura 2).

Figura 2. Rețeaua persoanelor infectate cu COVID-19 / Sursa: Unibuc

Notă. Rețeaua ilustrată este construită pe baza primelor 109 cazuri confirmate de infectare. Se poate observa numărul extrem de scăzut de lanțuri pe care virusul a circulat

Figura 3. Circulația COVID-19 în România prin intermediul coridoarelor de migrație / Sursa: UB

Notă. Figura ilustrează țările din care s-au întors persoanele infectate cu COVID-19 în România. Acronimele fac referire la: DEU – Germania, GRB – Marea Britanie, US – Statele Unite ale Americii, AUT – Austria, FRA – Franța, ITA – Italia, POL – Polonia, EAU – Emiratele Arabe Unite, ISR – Israel, XXX – sursă indisponibilă în datele oficiale făcute publice.

Echipa care a realizat analiza precizează că, după ce Ministerul Sănătății a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, e imposibilă continuarea demersului științific. Echipa, care își exprimă dorința să analizeze în continuare date cu privire la răspândirea COVID-19 în România, este formată din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica, Paul Hrimiuc.

Citește și:

 

 


1 comentariu
  1. Informatia interesanta care se putea extrage de aici e distributia R0 -numarul de cazuri generate de un singur caz (folosind e drept doar contactele observate). Dar ceea ce se observa e ca desi media R0 este mica (in jur de 0.4 am calculat eu ieri pentru datele a 131 cazuri -am folosit datele de aici: https://covid19.geo-spatial.org/dashboard/statistics/relation-cases), cam 40% erau cazuri secundare infectate de doar 2 persoane.
    Concluzia extrasa: epidemia nu se raspindeste uniform pe baza unui parametru mediu, ci e potentata de cîteva cazuri speciale (“superspreaders”). Pentru a reduce probabilitatea acestor cazuri e neparat nevoie sa fie redusa la minim probabilitatea de contact intre 2 persoane. Masurile generale de genul reducerea la jumatate a densitatii sau a frecventei contactelor nu vor avea intirzia prea mult propagarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Fostul ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, care și-a pierdut titlul de doctor pentru că a plagiat aproape integral teza, nu va mai fi profesor asociat la UMF Cluj. Rector: Probabil că nu o să îi mai oferim un contract, deși pe noi ne-ar ajuta să avem un profesor aici

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, a recunoscut că universitatea i-a oferit un contract de profesor asociat fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog, deși acestuia…
Vezi articolul

Calendarul de preadmitere la facultate 2021, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș: Înscrieri până pe 31 mai / Vezi documentele necesare și cum se calculează media de admitere (P)

Au început înscrierile pentru preadmiterea la facultate. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș „George Emil Palade” (UMFST „G.E. Palade” Tg. Mureș) a lansat preadmiterea la facultate…
Vezi articolul