Cercetare statistică: Evoluția Covid-19 în România – un model similar cu Italia și Spania, dar la altă magnitudine

Modelul de evoluție a epidemiei de COVID-19 în România, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene, precum Spania sau Italia, dar nu și magnitudinea, potrivit unei modelări statistice a evoluției epidemiei, realizată de grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială – Universitatea din București. Modelarea statistică, prezentată luni, prezintă informații despre impactul epidemiei după criterii ce includ sexul, vârsta și localizarea cazurilor.

Grupul de cercetare, coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune), potrivit anunțului de luni.

Ce rezultate are analiza:

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare. Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.

Notă. Pentru comparabilitate, datele au fost rescalate la totalul cazurilor pe perioada analizată, din fiecare din cele trei țări. Figura ilustrează linii de tendință sau patternuri și nu magnitudine.

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români (vezi Figura 3).

(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați – vezi Figura 2).

Notă. Rețeaua ilustrată este construită pe baza primelor 109 cazuri confirmate de infectare. Se poate observa numărul extrem de scăzut de lanțuri pe care virusul a circulat

Notă. Figura ilustrează țările din care s-au întors persoanele infectate cu COVID-19 în România. Acronimele fac referire la: DEU – Germania, GRB – Marea Britanie, US – Statele Unite ale Americii, AUT – Austria, FRA – Franța, ITA – Italia, POL – Polonia, EAU – Emiratele Arabe Unite, ISR – Israel, XXX – sursă indisponibilă în datele oficiale făcute publice.

Echipa care a realizat analiza precizează că, după ce Ministerul Sănătății a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, e imposibilă continuarea demersului științific. Echipa, care își exprimă dorința să analizeze în continuare date cu privire la răspândirea COVID-19 în România, este formată din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica, Paul Hrimiuc.

Citește și:

• Mircea Miclea: Arta de a trăi în vremuri de criză