Palatul Universității din București, clădire emblematică a orașului, va fi restaurat. Lucrările vor cota 445 milioane de lei și vor dura 60 de luni

2.522 de vizualizări
CIVIS Open Lab
UniBuc / Foto: Universitatea din București
Guvernul a aprobat, săptămâna aceasta, hotărârea de începere a proiectului de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, clădire istorică de pe Bulevardul Regina Elisabeta, în centrul Capitalei, anunță instituția într-un comunicat de presă. Lucrările vor costa, potrivit sursei citate, 445,88 milioane de lei și vor dura 60 de luni.

Ce lucrări se vor face:

  • “Clădirea va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.”

Potrivit comunicatului, prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, “marcând astfel 326 de ani de continuitate educațională în acest spațiu”.

Prin hotărârea de Guvern, lucrarea va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației). La investiția totală de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București va contribui cu 2,37 de milioane de lei.

Instituția precizează că “acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale”.

Rectorul Marian Preda:

“Clădirea Palatului Universității, situată în piața ce îi poartă numele, este cea mai mare clădire din patrimoniul Universității din București, dar și cea mai încărcată de istorie. Clădirile noastre istorice stau mărturie pentru rolul esențial pe care Universitatea l-a avut, încă de la înființare, în societatea românească. Prezervarea acestei istorii lungi și valoroase este, astăzi, dependentă de protejarea, renovarea și consolidarea clădirilor care sunt parte a acestor istorii. Iată, după fostul azil Elena Doamna, reușim să înscriem și Palatul Universității în procesul de consolidare și renovare, cu sprijinul primit din partea Guvernului. Este o reparație morală, o contribuție majoră atât pentru educație, cât și pentru păstrarea unei bogății istorice și culturale valoroase”.

Informații despre Palat, conform prezentării UB:
  • În prezent, clădirea găzduieşte Facultățile de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.
  • Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.
  • Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.
  • Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.
  • La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.
  • Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.
  • În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.
  • În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.

2 comments
  1. Vestitul prorector Gramatovici, care are la activ experienta cu UMF Iasi, isi freaca mainile. Tot inainte!

  2. Tinand cont de locatie, oras si tara, aceasta lucrare va dura intre 8 si 10 ani (daca totul decurge bine), perioada in care traficul in zona zero a capitalei va fi dat peste cap total, tinand cont de transportul de materiale si echipamente strict necesare. Daca se mai tine cont si de faptul ca activitatea didactica si de cercetare trebuie relocata in aceasta perioada (chiar daca lucrarile vor fi perfect organizate – ceea ce nu ne caracterizeaza), este evidenta afectarea profunda a activitatilor curente ale tuturor facultatilor care isi desfasoara activitatea in cladirea aceea. Experienta de viata ne duce automat cu gandul la ceva in neregula aici… Este drept ca un prorector al Universitatii din Bucuresti este si consilier al Presedintelui PNL pe probleme de educatie !

    PS. Oare ce firma va face aceasta lucrare???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
vârsta de pensionare, cancelarie profesori

În unele școli doi din 3 angajați ai sistemului de învățământ doresc să se vaccineze / Rata din mai multe unități s-a situat în prima perioadă pe undeva pe la 66% – Cîmpeanu despre rezultatele preliminare la chestionarul privind disponibilitatea de vaccinare a personalului din învățământ

Avem multe unități de învățământ în care doi din trei angajați din preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu la Libertatea. Este vorba de…
Vezi articolul

Peste 80 de școli și patru inspectorate școlare, pe lista Ministerului Educației cu un nou ultimatum pentru plata restanțelor salariale ale profesorilor. Termenul limită este vineri, 3 martie – document

Ministerul Educației a dat un nou ultimatum inspectoratelor școlare, pentru a trimite listele ce vizează achitarea diferențelor salariale rezultate prin aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 48 din 14 aprilie 2022.…
Vezi articolul
Concursul de directori la București

Nereguli la Olimpiada Națională de Muzică, semnalate de părinți: Ministerul Educației a modificat numărul de locuri pentru trei licee fără justificare, în afara regulamentului / Secretar de stat: Nu există niciun motiv de nemulțumire pentru nimeni

Locurile alocate pentru 3 colegii de artă, la Olimpiada Națională de Interpretare vocală, instrumentală și studii teoretice muzicale pentru clasele IX-XII, au fost modificate fără justificare de Ministerul Educației (ME),…
Vezi articolul

Vasile Bănescu, membru CNA: Educația din România este fragilă. Mă refer la roade concrete în mințile unor oameni care merg la vot – un om needucat este ușor de manipulat / Tăcerea Bisericii poate fi o formă de complicitate

Educația precară din România favorizează manipularea și violența verbală din spațiul public, avertizează Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Într-o intervenție la Prima News, fostul purtător de…
Vezi articolul