Peste 400 de profesori înscriși în Inspectoratul Școlar Civic reclamă că au prea mulți elevi în clasa lor pentru a face o educație de calitate individualizată / Platforma în care aproape 3 mii de cadre didactice sunt consultate pentru luarea deciziilor

După ce aproape 3.000 de profesori s-au înscris în platforma civică digitală, dedicată lor, numită Inspectoratul Școlar Civic, înființată de World Vision România, au fost aplicate o serie de chestionare legate de activitatea profesorilor, atât cea de la clasă cât și cea administrativă. Într-un comunicat publicat luni, organizația anunță că jumătate dintre cele peste 800 de cadre didactice respondente la cel mai recent chestionar consideră că au prea mulți elevi în clasa lor pentru a face o educație de calitate individualizată, adică pe măsura nevoilor fiecărui elev.

În mediul urban sunt 56% dintre profesorii care au răspuns la chestionar și care reclamă această problemă, iar în mediul rural sunt 34%. World Vision pune scăderea numărului de elevi din mediul  rural pe seama mai multor factori: scăderea natalității, migrație, scăderea numărului de școli și licee din rural și înscrierea copiilor acestor copii în mediul urban sau peri-urban.

Proiectul Inspectoratul” Școlar Civic s-a realizat în urma unui chestionar care arată că 96% dintre profesori își doresc să fie consultați atunci când vine vorba despre decizii care privesc educația (75% în mare măsură și 21% în măsură medie). Formularul de înscriere este disponibil oricărui profesor.

Ce au mai spus profesorii la ultimul sondaj, realizat pe 800 de participanți:

19% dintre cadrele didactice spun că sunt în mică măsură sau deloc informate în legătură cu schimbările din noile legi ale educației.

28% dintre profesori spun că sunt relativ informați, iar 53% se consideră în mare măsură sau în foarte mare măsură informați.

Nevoia de consultare a cadrelor didactice

De la începutul proiectului și până acum, aproape 3.000 de profesori și-au arătat deschiderea de a fi consultați, fiind înscriși în ,,Inspectoratul” Școlar Civic. În ultimul an, peste jumătate dintre aceștia au participat la cele opt chestionare aplicate, iar alți 1.000 au acordat răspunsuri nefiind înregistrați în proiect. Temele sondajelor au fost legate de noile legi ale educației, proiecte europene în școli, abandon școlar, violența în școli, greva profesorilor și începutul de an școlar. Rezultatele consultărilor au fundamentat campanii de advocacy ale World Vision România în spațiul public, precum și rapoarte de consultare publicate sau în curs de publicare pe website. 

În același timp, în cadrul proiectului, au fost organizate nouă webinare, la care au participat aproape 2.000 de profesori. Tematicile abordate au fost: participarea la proiecte europene, prevenirea abandonului școlar, precum și a bullying-ului și a violenței în școli.

„Vedem în fiecare zi pe teren profesori dornici să fie consultați. Prin proiectul „Inspectoratul Școlar Civic“ îi ajutăm să-și exprime opinia, să-și expună problemele, iar mai departe putem duce aceste informații către Ministerul Educației. Este nevoie să fie informați și, mai ales, ascultați. Cadrele didactice sunt cele care stau în linia întâi în educația copiilor noștri, ei țin în mână viitorul țării. Este vital să-i ascultăm. Avem încredere că, printr-un astfel de proiect, putem face vocea profesorilor auzită și ascultată, similar cu modul în care facem cunoscută vocea copiilor din mediul rural prin Consiliul Consultativ al Copiilor fondat de World Vision România.”, a declarat  Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Ce își doresc profesorii de la guvernanți

Într-un chestionar aplicat la începutul proiectului, 19% dintre respondenți ar solicita factorilor de decizie să cunoască mai bine realitățile din teren, să experimenteze direct contextele dificile cu care școlile se confruntă. Din mesajele transmise de cadrele didactice factorilor de decizie, rezultă nevoia de transparență, înțelegere, colaborare, mentorat și empatie din partea decidenților, mai ales a celor de la nivel județean (33% dintre respondenți). În plus, 82% dintre profesori își doreau să fie implicați direct în ameliorarea problemelor din școli.

Dacă ar avea ocazia să transmită un mesaj către factorii de decizie la nivel național sau județean, 27% din cadrele didactice înscrise în proiect ar solicita în primul rând „mai puține schimbări”. Așa cum detaliază respondenții, atunci când aceste schimbări sunt totuși necesare, ar trebui să aibă în vedere o consultare largă a profesorilor, să fie anunțate și explicate din timp, să aibă la bază studii de impact și o analiza a consecințelor administrative ale acestora, pentru a evita blocaje în activitatea școlilor.