România trebuie să își definească urgent o poziție coerentă în domeniul cercetării și inovării, în contextul negocierilor europene care vor avea loc în 2026 pentru bugetul Uniunii Europene aferent perioadei 2028–2034, a declarat președintele României, Nicușor Dan, marți, 6 ianuarie 2026, la Ambasada României de la Paris. Declarațiile au fost făcute după participarea la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință”.
Șeful statului a atras atenția asupra impactului foarte redus al României până în prezent în programul Horizon Europe, principalul instrument al Uniunii Europene pentru finanțarea cercetării și inovării. Conform datelor oficiale Români a atras până acum sub 1% din finanțările disponibile la nivel european pe acest program.
„Cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, care devine tot mai importantă în economia globală, cum să facem ca să existe, pe bugetul foarte ambițios pe dezvoltare-inovare pe care Comisia și-l propune, cum să facem ca țări mai puțin dezvoltate cum e România să beneficieze, pentru că avem în curs programul «Horizon» din care n-am luat nimic, practic”, a declarat Nicușor Dan.
Horizon Europe este programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, derulat în perioada 2021–2027, cu un buget total de aproximativ 95,5 miliarde de euro. Finanțările nu sunt alocate pe criterii naționale, ci prin competiție deschisă la nivel european, pe baza calității proiectelor și a capacității instituțiilor de cercetare.
Datele oficiale din tabloul Horizon Europe arată diferențe majore între poziția României și cea a Uniunii Europene în ansamblu, atât ca volum de finanțare, cât și ca rol instituțional.
La nivelul întregii Uniuni Europene, contribuția netă a UE prin programul Horizon Europe depășește 50,64 miliarde de euro. Au fost semnate peste 19.200 de granturi, cu aproape 119.300 de participări și peste 30.800 de participanți unici. Rata medie de succes a aplicațiilor este de aproximativ 18,95%, dintr-un total de peste 565.000 de aplicații depuse și peste 122.700 de propuneri eligibile, conform panoului de bord al programului.
Prin comparație, în România, contribuția netă a Uniunii Europene prin Horizon Europe este de aproximativ 318,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 1% din totalul european. România are 806 granturi semnate, 1.253 de participări și 467 de participanți unici. Rata de succes a aplicațiilor este de 15,60%, sub media europeană, din 7.329 de aplicații depuse și 4.778 de propuneri eligibile, potrivit platformei oficiale de progres a programului.
Diferența de scară este evidentă – în timp ce Uniunea Europeană finanțează cercetarea și inovarea cu zeci de miliarde de euro, România atrage câteva sute de milioane, cu un număr redus de participanți și proiecte, raportat la populație și la dimensiunea sistemului de cercetare.
Topul beneficiarilor Horizon Europe la nivel european este dominat de institute și universități de elită. Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Franța se află pe primul loc ca valoare a finanțărilor atrase, cu peste 860 de milioane de euro. Urmează instituții precum IMEC din Belgia, Fraunhofer-Gesellschaft și Max Planck Gesellschaft din Germania, precum și mari universități din Danemarca, Olanda și Belgia, fiecare cu finanțări de ordinul sutelor de milioane de euro. O singură instituție de acest tip atrage de două până la trei ori mai mult decât întreaga Românie.
În România, topul instituțiilor beneficiare este incomparabil ca dimensiune. Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) se află pe primul loc, cu aproximativ 19,9 milioane de euro atrași. Urmează Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu aproximativ 14,2 milioane de euro, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, cu circa 13,6 milioane de euro, compania Software Imagination and Vision, cu aproximativ 11,8 milioane de euro, și Universitatea din București, cu aproximativ 11,3 milioane de euro.
Instituțiile de top din Uniunea Europeană atrag individual sume de 30–40 de ori mai mari decât cele mai performante organizații din România.
Universități precum Katholieke Universiteit Leuven, University of Copenhagen sau marile universități tehnice din Germania și Olanda atrag fiecare sute de milioane de euro din Horizon Europe și coordonează un număr mare de proiecte. În România, cele mai mari universități atrag finanțări de ordinul zecilor de milioane de euro și, de cele mai multe ori, participă ca parteneri în consorții coordonate din alte state.
Structura participării confirmă această poziționare periferică. La nivel european, o pondere semnificativă a finanțărilor merge către organizații de cercetare și universități de elită, în timp ce în România o parte importantă din fonduri este atrasă de entități private, iar institutele publice de cercetare au un rol limitat. Numărul cercetătorilor din România care obțin granturi de excelență, precum cele ale Consiliului European pentru Cercetare (ERC), este foarte mic, cu o contribuție totală de aproximativ 9 milioane de euro.
Declarația integrală pe această temă a Președintelui:
Jurnalist: „O întrebare în contextul acestor schimbări care poate ne îngrijorează, poate sunt oportunități pentru mai bine în viitor, deci acțiuni geopolitice. Președintele Franței, președinții statelor care au participat astăzi la „Coaliția de Voință” pregătesc pentru poporul lor respectiv planuri și proiecte de țară majore. Vom avea mai multe detalii în următoarele luni. Sunteți Președintele României, sunteți poate singurul președinte din lume olimpic la matematică, mulți ne mândrim cu acest lucru în diasporă. Întrebarea mea este ce proiecte de țară majore ați vrea să vedeți pentru România, dincolo de calendarul alegerilor sau urgențelor care sunt în România? Și a doua întrebare: ce reprezintă România pentru Europa viitorului, pe care o sperăm cu toții și pe care o așteptăm cât de repede, și ce reprezintă Europa pentru viitorul României, în viziunea dumneavoastră?”
Președintele Nicușor Dan: „Da, mulțumesc! E o chestiune foarte serioasă. Ca să faci un proiect de țară, trebuie să ai contribuții de la multe categorii profesionale. Eu îmi doresc cel puțin să avem o strategie economică, în care să vedem lucruri de genul: care este avantajul nostru competitiv și, deci, unde ar trebui să stimulăm, care sunt locurile în care balanța comercială este net negativă pentru România și ce trebuie să facem ca să o compensăm. Este o chestiune care mă preocupă, pentru care avem deja discuții cu oameni care se pricep la asta, și probabil că, nu o strategie, dar măcar o direcție de acțiune cam într-o jumătate de an de acum încolo ar trebui să avem.
Legat de a doua jumătate a întrebării, ce cred eu că trebuie să facem în cuprinsul anului 2026 în România, printre altele, dar foarte important, să vedem care este proiectul nostru pe fondurile europene 2028-2034. Adică, în cursul anului 2026, noi vom avea aici, în interiorul Uniunii, o negociere despre cum să fie bugetul Uniunii și, deci, cum să fie fondurile europene care vor reveni României, cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, care devine tot mai importantă în economia globală, cum să facem ca să existe, pe bugetul foarte ambițios pe dezvoltare-inovare pe care Comisia și-l propune, cum să facem ca țări mai puțin dezvoltate cum e România să beneficieze, pentru că avem în curs programul „Horizon” din care n-am luat nimic, practic. Deci toate astea sunt întrebări la care rolul președintelui este să reușească să pună împreună mai mulți oameni care să fie în stare să dea un răspuns care să fie coerent.”
Redacția
Andrei Popa
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
G4Media.ro
5 comments
pai, cum sa faci treaba cand ai clanuri „academice” si „universitare” care nu sunt niciodata intrebate de rezultate concrete, iar increngaturile duc la finantari „cu dedicatie” cu „livrabile” : cateva „regular article” ???
sot – sotie , var , unchi , nas , prieten – prietena ,”gasca” si neaparat „lingaul”, vorba lui plesu.
„trebuie sa faca ce le spun, nu trebuie sa fie sefi de promotie”. apoi auzi cum unii isi fac planuri dinainte sa fie date rezultatele competitiei, asta dupa ce e mereu trecut „cine trebuie” in lista de participanti la proiect. cate un dregator mereu si prin consilii de administratie, ba aici – ba acolo, prin rotatie, numai sa fie pe acolo.
daca esti la inceput de cariera si aplici la un amarat de proiect pentru tineri daca nu ai indrumatorul potrivit primesti un refuz imbracat in multe cuvinte stupide, desi iti e apreciata propunerea dpdv tehnic stiintific etc, dar totusi nu. cum sa cresti grupuri se cercetare in asemenea conditii? cum sa ajungi la performante cand e sprijinita perpetuarea gastilor si clanurilor? mai bagam si cerinte stupide ca iti trebuie nu stiu ce hartie, apoi te iau cu „metodologia” versus „asa se face”…. basca daca nu cunosti pe careva, risti sa nu stii cum sa trimiti propunerea, fiindca a naibii platforma ba merge – ba nu merge, ca ghiseul punct ro.
dar bine ca exista marele laser – cumparat – si robotei cumparati pentru laboratoarele de aye-aye-ayeee!
geoecomar inca studiaza bratul bistroe sau .. ?
marele laser mai angajeaza oameni cu restante la fizica?
fostul director inflpr a reusit sa dea jos vreo drona cu laserul ala facut pe undeva prin prahova, sau a ramas doar consultant pe probleme de modelare numerica? fiindca actualul e preocupat sa il sprijine pe marilen cu semnaturi.
Vedem că se încearcă simplificare în atragerea de fonduri europene. Trebuie înțeles că există și cercetători independenți din diverse motive și care au idei valoroase. Analog la „firul ierbii” există proprietari de teren care ar putea aduce dezvoltare dar sunt blocați de norme afir aberante (ex. să se înregistreze că îi etc.)
Prin programul operational competitivitate, Romania incercase sa faca un mic pas spre cresterea nivelului de constientizare, printr-o retea de „centre suport”. La acea vreme, se dorea continuarea finantarii si prin noul program operational. Alegerea finala a fost de oprire a finantarii, iar rezultatele acestei decizii se vad.
Distribuirea discretionara a banutilor din POCIDIF duce la asemenea rezultate. In locul consolidarii retelei de centre suport, si integrarii acesteia cu retelele de NCP, si dezvoltarea unor birouri dedicate la Bruxelles, statul roman a ales sa finanteze LIPSA de excelenta (asa-numita competitie a centrelor de excelenta), prin care sa recompenseze fidelitatea politica. Doua cazuri celebre: Daniel David, cel care s-a retras din proiectul care a fost evaluat pe baza propriului CV, desi proiectul nu a fost retras (cum ar fi fost absolut normal), si Sorin Cimpeanu. In cazul lui SC, nu este clar cum a fost valorificata excelenta, deoarece CV-ul sau este mai mult decat subtire.
Aceasta este consecința monopolului politic (a se citi impostură, infracționalitate, trafic de influență, corupție, iresponsabilitate, furt, incompatibilitate, mandate fără număr, lipsa transparenței, legislație incoerentă, forme fără fond) asupra managementului instituțiilor publice. Cât timp partidul stat slujește aspirației monopolizării tuturor resurselor și oportunităților publice, consecințele acestea rușinoase sunt inevitabile. Singurul proiect de țară cu adevărat necesar vizează depolitizarea managementului instituțiilor publice. Când managerii vor ieși din rețeaua corupției de partid, atunci vor exista și standarde de calitate, și criterii de evaluare, și exigență instituțională, și integritate. Cât timp frățiile, încuscririle și tovărășiile politice sunt vehiculele corupției în instituțiile publice, nicio speranță.
Pai nu e guvernul tau? Nu te uiți și tu o data pe luna sa vezi daca au mișcat ceva? Si daca nu, sa iei masuri? Se pare că nu!
Și în educatie, ai stat si te-ai uitat în gol cum rade educația de pe fata României individul cu parfum de trandafiri in loc de creier!
Unul activ, calculat și implicat nu putem avea președinte?