Prima linie de apărare a Europei / Op Ed Roxana Mînzatu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene și Glenn Micallef, comisarul european pentru cultură, tineret și sport

Ori de câte ori participă la cultură, oamenii prețuiesc libertatea și acceptă diferențele. Și acolo unde se dezvoltă un peisaj cultural divers, dispare terenul propice pentru populism și extremism. Pentru că artiștii europeni sunt cea mai puternică voce a democrației. Acesta este motivul pentru care prezentăm Busola pentru cultura Europei care reafirmă o convingere comună: cultura constituie prima linie de apărare a Europei. 

Din întreaga Europă continuă să sosească rapoarte alarmante: de la ingerințe nejustificate care afectează independența instituțiilor culturale, prin utilizarea așa-numitelor legi privind moralitatea, la cenzura sau intimidarea artiștilor și chiar la autocenzură. 

Aceste incidente trebuie condamnate în mod ferm și constituie un apel clar la acțiune. 

De aceea, Comisia Europeană va începe să publice periodic un „Raport privind starea culturii în UE”. Acest raport va oferi informații privind peisajul cultural european prin evaluarea progreselor obținute în ceea ce privește dezvoltarea ecosistemului cultural și creativ, o atenție deosebită fiind acordată libertății artistice. Vom institui, totodată, un dialog structurat la nivelul UE cu părțile interesate din sectoarele culturale și creative pentru a discuta Raportul privind starea culturii și progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea direcțiilor-cheie ale Busolei pentru cultură. Pentru ca raportul privind starea culturii să se bazeze pe dovezi, vom institui un „centru de date culturale al UE” pentru a colecta și analiza date culturale, a monitoriza tendințele și a pune în comun cele mai bune practici. Pentru că știm că ceea ce se poate măsura se poate îmbunătăți.

Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, a scris deja în urmă cu decenii în lucrarea sa magistrală „Pour l’Europe” :„Europa, înainte de a deveni o alianță militară sau o entitate economică, ar trebui să fie o comunitate culturală în sensul cel mai ridicat al termenului.” 

Acum, în 2025, la 75 de ani de la Declarația Schuman, credem cu tărie că este momentul să transpunem viziunea lui Robert Schuman în fapte și să plasăm cultura în centrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Busola pentru cultura Europei concretizează viziunea lui Robert Schuman și se bazează, la rândul său, pe un deziderat clar: „O Europă pentru cultură și o cultură pentru Europa”. Aceasta stabilește patru direcții cheie, care urmăresc conectarea culturii la viitorul Europei. Prima direcție-cheie se axează pe valorile și drepturile culturale europene, astfel încât cultura să creeze și să inspire, fără granițe. A doua direcție se concentrează pe oferirea de mijloace concrete artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii și pe sprijinirea oamenilor, astfel încât cultura din Europa să lucreze în folosul artiștilor săi. A treia direcție se bazează pe cultură și pe patrimoniul cultural, pentru ca Europa să devină mai competitivă, mai rezilientă și mai coezivă, oferind sectoarelor sale mijloacele necesare pentru a-și valorifica potențialul de motor al inovării. A patra direcție arată calea de urmat în promovarea relațiilor și parteneriatelor culturale internaționale, deoarece cultura conectează țări, continente și oameni.

Busola pentru cultură evidențiază aspectele care țin de umanitatea Europei. De la actori la arhitecți, de la muzicieni la curatori de muzee, de la bibliotecari la editori de cărți, oamenii creează cultură. Nu există artă și cultură fără ei. Oamenii reprezintă coloana vertebrală a sectoarelor culturale ale Europei și generează o valoare adăugată de aproximativ 199 de miliarde EUR pentru economiile noastre europene. Aproape 8 milioane de persoane contribuie la acest sector, ceea ce reprezintă aproximativ 4 % din forța de muncă totală a UE. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, cifra este aproape egală cu numărul lucrătorilor cu normă întreagă din sectorul agricol. 

Cu toate acestea, sectorul cultural se confruntă cu provocări, aproape jumătate dintre profesioniștii din domeniul culturii raportând că se confruntă cu condiții de muncă precare. În plus, peste două treimi dintre artiștii și profesioniștii din domeniul culturii intervievați recent au declarat că trebuie să aibă mai mult de un loc de muncă pentru a face față cheltuielilor de zi cu zi. 

Această situație trebuie să se schimbe.

De aceea, în Busola pentru cultură propunem și o Cartă a artiștilor UE, care să conțină principii fundamentale, orientări și angajamente pentru condiții de muncă echitabile în aceste sectoare și să sporească conformitatea și responsabilitatea, în special în rândul beneficiarilor fondurilor UE pentru cultură. Trebuie să se poată trăi din cultură pentru că doar aplauzele nu sunt suficiente. Cei care contribuie la bogăția culturală a Europei merită demnitate. 

În cele din urmă, artiștii și profesioniștii din domeniul culturii din întreaga Europă sunt cei care creează un sentiment de apartenență și identitate europeană comună: nu mai puțin de nouă din zece cetățeni europeni afirmă că patrimoniul cultural și cultura sunt esențiale pentru a se simți mai europeni. Prin urmare, pentru noi este clar: atunci când câștigă cultura, câștigă Europa.

Despre autori

Glenn Micallef este comisar european pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport

Roxana Mînzatu este vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și formare profesională 

Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.