Inspectoratele școlare au început să semneze deja contractele cu cele 1.415 școli din toată țara, validate cu jumătate de an în urmă în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), în primă rundă de finanțare prin care se alocă maximum 200.000 de euro per școală, după cum a declarat consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, la o întâlnire online organizată de site-ul educațieprivată.ro.
- Szekely a mai spus că “au existat întârzieri în ceea ce privește fluxurile financiare”. “Este un model nou pentru sistemul de învățământ și au fost mai multe perioade de mai multe sesiuni de negocieri cu autoritățile financiare, pentru că banii nu mai sunt alocați prin autoritățile locale, așa cum era în trecut, și sunt alocați direct școlilor pentru a scurta firul roșu. Însă pentru a-l scurta a fost nevoie de puțin mai multă muncă acum la început”, a completat consilierul.
Amintim că PNRAS a fost anunțat oficial de Guvernul României încă din 30 decembrie 2021. În prima parte a anului 2022 s-au derulat mai multe runde de aplicare, consultări, s-a publicat un ghid al solicitantului și s-au selectat școlile după ce li s-au evaluat cererile și proiectele depuse, iar pe 18 aprilie Ministerul Educației a publicat “lista finală” (documentul, în articol) cu cele 1.415 unități de învățământ intrate oficial în program. Cronologia acțiunilor din PNRAS, mai jos.
Programul constă în identificarea școlilor care au elevi de învățământul primar și gimnazial și se află în risc de abandon școlar. Astfel, se urmărește „sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație” (MATE).
Nu toate școlile au semnat încă. Ce spun directorii
Mai mulți directori de școli din țară din județele Arad, Bihor, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Dâmbovița, Galați, Iași și Vrancea au declarat pentru EduPedu.ro că au semnat doar ei contractele în dublu exemplar, urmând să fie chemați la sediile inspectoratelor ca inspectorii responsabili de asemenea proiecte să le semneze pentru inspectorat.
“Am fost puși în aprilie, dacă nu mă înșel, să facem proiectele pe repede-înainte, într-un termen de cel mult 5 zile, nu am dormit, am vrut să ne înscriem școala, ca să le fie bine copiilor. Dar văd că e 21 septembrie și nu am primit înapoi de la inspectorat contractul semnat. Dacă știam că treburile stau lejer, nu ne mai complicam atât, pentru că autoritățile n-au dat prea multe semne”, spune un director din județul Vrancea.
Câțiva directori de școală din Iași au declarat că nici ei nu au primit înapoi semnate contractele și de inspectorat, dar că săptămâna aceasta sau săptămâna următoare se așteaptă să fie convocați la întâlniri cu inspectorii ca să definitiveze situația.
Termene decalate cu câteva săptămâni
Probleme mai sunt și la capitolul de implementare efectivă a acestui program. Cei mai mulți directori de școli ne-au semnalat că nu își dau seama cum trebuie să modifice planificarea activităților și a achizițiilor/investițiilor după ce au trecut mai mult de două săptămâni de la începutul cursurilor anului școlar 2022-2023, iar programul de pilotare li se decalează.
Alții au spus că nu știu cum se vor împărți banii dacă o lună (septembrie 2022) iese din grafic și rămân restul de 8 luni și jumătate de pilotare. Întrebați de EduPedu.ro ce informații au de la inspectorate, directorii contactați au răspuns că așteaptă decizie de la inspectori. Ei au mai spus și că, cel mai probabil, dacă aceste contracte sunt semnate și de ISJ-uri săptămâna aceasta, abia din noiembrie pot implementa concret activitățile remediale, de masă caldă, de formare pentru profesori, în funcție de programul propus de școală pentru a primi acei maximum 200.000 de euro în vederea reducerii abandonului școlar.
Care este cronologia acestui program
Pe 17 decembrie 2021, Ministerul Educației lansa în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Acesta prevedea că școlile vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar până în 2026, cu bani alocați din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit notei de fundamentare, valoarea granturilor va fi raportată la numărul de elevi și indicele de sărăcie. – detalii aici
Iată și proiectul de HG, ulterior adoptat în 30 decembrie 2021:
Pe 30 decembrie 2021, proiectul de Hotărâre de Guvern (HG), prin care cel puțin 2.500 de școli vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar, a fost aprobat în ședința Executivului. Cîmpeanu spunea că “este vorba de școli cu număr redus de elevi, din mediul rural, acolo unde rata de abandon în 2020 a fost de 26%”. – detalii aici
- PNRAS dădea undă verde pentru fondurile de 3,7 miliarde de euro destinate Educației pe care România ar urma să le primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul de HG a fost unul dintre cele 18 jaloane din 21, care mai trebuiau atinse până la 31 decembrie, potrivit angajamentelor asumate de România prin PNRR, nota G4Media.ro
Ce se transmitea că puteau face școlile cu banii?
„Este vorba de intervenții nu numai din perspectiva acțiunilor remediale, din perspectiva oferirii unor oportunități care ar fi în premieră pentru școlile din mediul rural. Este vorba de acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România. Se pot acorda și forme de sprijin material, material sportiv, echipamente IT, lucruri care le lipsesc elevilor din mediul rural și care ar putea să-i determine să nu părăsească școala.
Un alt obiectiv este acela al promovării examenului de Evaluare Națională și al tranziției de la gimnaziu către liceu”, a declarat de la Guvern Sorin Cîmpeanu, după ședința din 30 decembrie 2021.
Pe 31 decembrie 2021, în ajun de Anul Nou, Ministerul Educației publica lista cu cele 3.325 de școli (mai jos, în .pdf) care sunt eligibile pentru a aplica pentru granturi, încadrându-se la risc mare de abandon școlar. EduPedu.ro a scris atunci că, potrivit ME, școlile erau identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) și că 2.500 erau anunțate să poată primi granturi în cele două runde de finanțări. Fondurile erau de 543 de milioane de euro, nerambursabili, iar Ministerul promitea că “până la finalul lunii martie 2022, primele 750 de unități de învățământ vor beneficia de finanțare”. Școala se angaja să implementeze proiectul pentru o perioadă de 3 ani. – detalii aici
Pe 7 ianuarie 2022, școlile erau anunțate că se pot înscrie cu declarații de intenție, la fel și unitățile de învățământ care nu se aflau pe lista publicată, dar care îndeplinesc criteriile de vulnerabilitate descrise în HG 1.309/2021. Termenul era de 17 ianuarie pentru trimiterea declarațiilor de intenție, într-un formular de tip Google Forms. Toate acele cereri aveau să fie evaluate, urmând ca unitățile de învățământ preselectate să fie invitate să depună o propunere de proiect care va include, în mod obligatoriu, și o analiză de nevoi. – detalii aici
Pe 11 ianuarie 2022, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara la o dezbatere că “în ianuarie se vor adăuga până la 3.704 de școli – apoi vom face o selecție pe baza unor criterii obiective și, apoi, școlile cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate vor semna contractele. Acest sistem de evaluare se va aplica și pentru programul Masa caldă care se aplică în 150 de școli, dar nu am convingerea că au fost selectate școlile care chiar au nevoie de acest program”, a subliniat Sorin Cîmpeanu. Tot el reitera promisiunea instituției pe care o conduce: că în martie, 750 de școli vor semna deja contracte pentru a primi granturile. – detalii aici
O săptămână mai târziu, pe 18 ianuarie, ME anunța că termenul de înscriere se mai prelungește cu 4 zile, până pe 21 ianuarie inclusiv, iar organizația World Vision România urma să desfășoare un webinar cu întrebări și răspunsuri despre PNRAS. – detalii aici
Pe 22 februarie, EduPedu.ro scria că peste 1.000 de școli sunt vizate, în prima rundă de finanțare, în cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului școlar, potrivit Ghidului Solicitantului – condiții specifice de accesare a Schemei de Granturi (runda 1), pus în dezbatere publică de către Ministerul Educației, document care venea la aproape două luni de la lansarea programului. – detalii aici
Potrivit draftului, în prima rundă de finanțare erau prioritizate 1.019 unități de învățământ care au îndeplinit cumulativ următoarele criterii:
- „au fost identificate în 2018/2019 cu prioritate de intervenție ridicată și în 2020/2021 cu prioritate de intervenție ridicată și medie;
- au personalitate juridică;
- au un număr de cel puțin 40 de elevi înmatriculați în ciclul gimnazial;
- și-au exprimat intenția de participare în cadrul Schemei de granturi PNRAS exprimată prin Declarație de intenție”.
Conform ghidului pus în dezbatere publică, perioada în care au putut fi depuse cererile de finanțare era următoarea: 01.03.2022, ora 7:00 – 11.03.2022, până la ora 24:00. „În cadrul prezentului apel de proiecte, cererile de finanțare se vor depune exclusiv electronic, printr-o platforma electronica dedicată”, se arăta în document.
Pe 28 februarie, un sondaj în legătură cu selecția școlilor în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a fost lansat de 250 de organizații neguvernamentale, pentru profesorii și directorii de instituții de învățământ. Chestionarul venea după ce „la dezbaterea organizată de Ministerul Educației în data de 24.02.2022, am constatat nemulțumirea a numeroși participanți cu privire la încadrarea școlii în gradul de vulnerabilitate/ prioritate: ridicată, medie sau scăzută”, se arăta în descrierea sondajului. – detalii aici
În luna martie, la final, aproape 1.400 de școli vor primi finanțare pentru reducerea abandonului școlar, în prima rundă, anunța ministrul Educației în cadrul unei conferințe de presă. Lista finală a unităților de învățământ trebuia să fie publicată cel târziu în data de 30 martie 2022, potrivit unui anunț al ministerului din data de 17 martie. Ea se publică, de fapt, pe 18 aprilie. – detalii aici
- „Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de școli care vor fi finanțate în această primă rundă. 1391 de școli vor fi finanțate, în raport cu ceea ce ne-am asumat cel puțin 750. Suma totală cu care vor fi finanțate aceste școli este de aproape 190 milioane de euro plus TVA. Finanțarea medie per școală înseamnă 136.000 de euro”, a spus Sorin Cîmpeanu. Despre cele 750 de școli care trebuiau să primească bani în martie, nu s-a auzit nimic, iar după cum reiese din declarația de mai sus, ele de fapt sunt printre cele 1.415 școli (lista finală – detalii mai jos), școli care nu au semnat contracte nici acum în septembrie.
- Ministrul Cîmpeanu a precizat atunci că sunt incluse în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) 1.114 de școli din mediul rural și 267 din mediul rural: „Este vorba despre un program fără precedent prin care într-o manieră integrată sunt vizate mai multe măsuri pentru reducerea abandonului școlar. 1.114 școli sunt în mediul rural, diferența de 267 de școli sunt în mediul urban. Din cele 1.391 de școli sunt doar trei colegii naționale. Este vorba de două din Reșița și de unul din Petroșani. Acestea se confruntă cu un risc ridicat de abandon școlar”.
Pe 1 aprilie, peste 1.390 de școli au fost selectate în prima rundă de finanțare pentru granturile din programul de reducere a abandonului școlar, anunța Ministerul Educației. Instituția a publicat lista acestor unități de învățământ. 1.431 au fost declarate eligibile. În urma evaluării de către experți externi a calității planurilor de acțiune propuse de unitățile de învățământ, 1.391 de proiecte au obținut cel puțin 6 puncte din 10, deci îndeplinesc condițiile pentru finanțare conform metodologiei, anunța instituția. – detalii aici
Lista cu cele 1.391 de școli:
Apoi, pe 18 aprilie, pe edu.ro Ministerul Educației publică “Anunț”, cu o altă listă, nu cu 1.391 de școli care primesc finanțare, ci una cu încă 24 de școli primite în program, fiind un total de 1.415 școli.
“Lista finală” din 18 aprilie 2022:
Indicatorii de abandon școlar
“Pe baza indicelui de vulnerabilitate stabilit prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație se stabilește prioritatea de intervenție – ridicată, medie și scăzută la nivelul unității de învățământ, în scopul reducerii riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii.
Iată care sunt indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii:
- procentul profesorilor suplinitori, raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
- rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul între numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
- raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial;
- rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul între numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial;
- procentul absolvenților învățământului gimnazial care au obținut note sub 6 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din totalul absolvenților învățământului gimnazial”, nota EduPedu.ro pe 17 decembrie 2021 când se anunța în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern (HG) pentru PNRAS.
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.