PROIECT 2.500 de școli vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar măcar în peste 600 dintre ele până în 2026

4.098 de vizualizări
Abandon şcolar
Foto: Barry Zhou – Unsplash.com
Școlile vor primi granturi de 200.000 de euro pentru a reduce abandonul școlar până în 2026, cu bani alocați din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevede proiectul de hotărâre privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, pus în dezbatere publică de către Ministerul Educației. Potrivit notei de fundamentare, valoarea granturilor va fi raportată la numărul de elevi și indicele de sărăcie.

Amintim că Ștefania Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat în cadrul dezbaterii „Reconstruiește Educația”, ce a fost organizată de Edupedu.ro și G4Media.ro, următoarele: „Ne-am propus ca, prin PNRR, 543 de milioane de euro să meargă în continuarea acestui pilot MATE, să ajutăm școlile să identifice tipurile de vulnerabilități, să le dăm banii să răspundă prin acțiuni specifice, dar să și-i condiționăm referitor la rezultatele pe care să le obțină. (…) De asemenea, dorim să ne adresăm prin acest proiect național și tinerilor din comunităților aflate în afara școlii, prin școală după școală. Vorbim despre granturi de 3 ani, câte 200.000 de euro per unitate de învățământ”.

Programul constă în identificarea școlilor care au elevi de învățământul primar și gimnazial și se află în risc de abandon școlar. Astfel, se urmărește „sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate, prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație”.

Potrivit proiectului de hotărâre, scopurile programului sunt următoarele:

  1. „Reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante la Programul Național în perioada 2021 – 2026; 
  2. Îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial; 
  3. Creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior (gimnazial) la învățământul secundar superior (liceal sau profesional).”

Conform notei de fundamentare, sunt vizate „peste 2.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, inclusiv școlile aflate în coordonarea acestora, care școlarizează elevi în învățământul primar și gimnazial, din care peste 50% situate în mediul rural. Aceste unități de învățământ sunt selectate dintre cele cu grupuri dezavantajate, risc ridicat și mediu de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar, învățământ primar și gimnazial, identificate în cadrul pilotării mecanismului de avertizare timpurie în educație”.

„Prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație se colectează, la nivelul unității de învățământ, date relevante cu privire la indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii, pe baza cărora se calculează indicele de vulnerabilitate al acesteia privind părăsirea timpurie a școlii”, după cum se arată în proiectul de hotărâre.

Pe baza indicelui de vulnerabilitate stabilit prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație se stabilește prioritatea de intervenție – ridicată, medie și scăzută la nivelul unității de învățământ, în scopul reducerii riscului de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii.

Iată care sunt indicatorii în funcție de care se apreciază riscul de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii:

  • procentul profesorilor suplinitori, raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
  • rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul între numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
  • raportul dintre numărul elevilor repetenți și în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial;
  • rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul între numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial;
  • procentul absolvenților învățământului gimnazial care au obținut note sub 6 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din totalul absolvenților învățământului gimnazial.

În nota de fundamentare este menționat faptul că finanțarea Planului Național pentru reducerea abandonului școlar este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență și are o valoare totală aprobată de Comisia Europeană de 543 milioane Euro, fonduri nerambursabile”.

De remarcat este fraza eufemistică în privința analfabetismului, din descrierea situației actuale din nota de fundamentare: „Peste 40% din copiii de 15 ani suferă de pe urma analfabetismului funcțional, conform acestor rezultate, aspect care pune probleme sociale și economice pe termen lung”. În realitate, testele PISA arată că cei peste 40% dintre elevii români care au participat la testare sunt analfabeți funcționali. Aceste teste se susțin o dată la 3 ani.

  • Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (Sursa: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)

Un alt aspect se referă la faptul că „România nu a atins țintele asumate în cadrul strategiei Europa 2020, pentru părăsirea timpurie a școlii (15,6% în 2020 vs. 11,3% țintă asumată)”. Legat de părăsirea timpurie a școlii, ținta pentru anul 2030 pe acest indicator este un procent de sub 9, în condițiile în care în anul 2010 România și-a asumat atingerea a 11,3% procent de părăsire timpurie a școlii până în 2020.

Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

  • Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Pentru ca proiectul să fie implementat, acesta trebuie să primească aviz de la unele ministere, apoi urmează aprobarea de la Guvern. Ultimul pas este publicarea în Monitorul Oficial, moment în care se va pune în aplicare.

Citește și:
ANALIZĂ România a cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în ultimii 9 ani, iar indicatorul a scăzut cu doar 2 puncte
GRAFIC Aproape 220 de mii de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani terminaseră cel mult 8 clase în 2020. Procentul celor care au abandonat școala timpuriu a început să crească din nou, în primul an al pandemiei / România urmează să acorde granturi pentru 2.500 de școli, de anul viitor, pentru reducerea fenomenului
În ce stare se află domenii problematice ale educației românești care așteaptă bani europeni, precum educația timpurie sau numărul absolvenților de facultate – raport european

3 comentarii
  1. Granturile sunt o formă de finanțare complementară. De obicei, UE nu acoperă 100 % din costurile unui proiect. In cazul în care UE nu acoperă 100% din acest proiect, restul de bani provin din bani publici. 200.000 de euro pentru o singura instituție sunt o mulțime de bani. Dacă intenția este buna, chiar pot face minuni. Factorii de risc asociați abandonului școlar sunt destul de clari. Mi-ar plăcea sa vedem publicat la fel de clar și numele acelor instituții și mai ales direcția în care s-au dus acești banii. Fiind cetățean UE și cetățean al acestei tari, nu mi-ar plăcea sa vad ca acești bani au ajuns în direcția greșita. Ne-am saturat de gargara politica. Vrem fapte în folosul comunității.

    1. Facand profesorii ca din cauza salariului pe care il au, sa abandoneze scolile si sa cerseasca.
      Astfel, de bucurie, vor reveni toti elevii la scoala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Orban, ultimatum dat miniștrilor Educației și Sănătății: În cursul zilei de astăzi să ajungeți la o formă aproape definitivă a ordinului pentru deschiderea școlilor, astfel încât marți să fie comunicat

Ultimatum dat miniștrilor Educației și Sănătății de premierul Ludovic Orban pe tema regulilor de deschidere a școlilor la începutul ședinței de Guvern de luni. “În cursul zilei de astăzi să…
Vezi articolul