GRAFIC Aproape 220 de mii de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani terminaseră cel mult 8 clase în 2020. Procentul celor care au abandonat școala timpuriu a început să crească din nou, în primul an al pandemiei / România urmează să acorde granturi pentru 2.500 de școli, de anul viitor, pentru reducerea fenomenului

2.108 vizualizări
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com
Aproape 220 de mii de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani terminaseră cel mult 8 clase în 2020, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza datelor de la Eurostat și Institutul Național de Statistică. Concret, Eurostat a publicat recent indicatorul pentru anul 2020 al părăsirii timpurii a școlii, iar prin calculul acestui procent din totalul populației din grupa de vârstă 18-24 de ani, publicată de INS, reiese un fenomen de abandon școlar timpuriu intens în sistemul de Educație.

Părăsirea timpurie a școlii este definită în România ca procentul tinerilor cu vârste
cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a VIII-a) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu. În 2012 România și-a propus să atingă ținta de 11,3% în 2020.

Populația în vârstă de 18-24 de ani, rezidentă, potrivit Institutului Național de Statistică, era la 1 ianuarie 2021 de 1.402.079 de persoane.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare în această categorie de vârstă (18-24 de ani) este de 15,6%, în creștere de la 15,3 în 2019. În martie 2020 a fost declarată pandemie la nivel mondial, în România fiind închise școlile și elevii trecând la învățământ la distanță. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau după finalizarea ei.

Procentul calculat în populație arată un număr de 218.724 de tineri care nu au terminat decât cel mult 8 clase.

Față de anul trecut, pentru care avem date, când erau 216.378 de persoane cu vârsta între 18 și 24 de ani înregistrate oficial în statistici că părăsiseră școala după cel târziu 8 clase, numărul din acest an este în creștere cu 2.346 de persoane. Ar însemna aproape 94 de clase pline cu câte 25 de copii care au renunțat la școală.

Părăsirea timpurie a școlii reprezintă un obstacol în calea creșterii economice și a ocupării
forței de muncă, afectează productivitatea și competitivitatea și alimentează sărăcia și excluziunea socială, potrivit raportului Comisiei Europene.

Monitorul educației și formării 2021, lansat vineri de Comisia Europeană, arată că prin Planul Național de Redresare și Reziliență România și-a asumat o reformă și în acest domeniu. „Va fi pus în aplicare un program național pentru a reduce rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. În 2020, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare a fost de 15,6 %. Deși rata a scăzut în ultimii ani, aceasta rămâne semnificativ mai ridicată decât media UE de 9,9 % și reprezintă o provocare structurală pentru sistemul școlar. Părăsirea timpurie a școlii este mai ridicată în zonele rurale (23 %) și în rândul grupurilor defavorizate, inclusiv al romilor. Acestea sunt, de asemenea, grupurile care au fost afectate în mod disproporționat de impactul pandemiei de COVID-19 asupra educației și de închiderea școlilor.

Pentru a evita agravarea situației și pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii, între 2022 și 2026 va fi pus în aplicare un program de granturi pentru școli, cu finanțare din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Cu un buget de 400 de milioane EUR, programul va permite dezvoltarea mai multor măsuri de sprijin educațional și a unor programe sociale pentru a preveni și a reduce abandonul școlar. Peste 2.500 de școli vor fi eligibile pentru finanțare. În plus, în întreaga țară va fi pus în aplicare un instrument de avertizare timpurie dezvoltat și testat în prezent cu sprijinul UE”.

Ținta pentru anul 2030 pe acest indicator este un procent de sub 9, în condițiile în care în anul 2010 România și-a asumat atingerea a 11,3% procent de părăsire timpurie a școlii până în 2020. A ratat ținta, ca pe toate celelalte din domeniul Educației.

În 2015, România a avut o strategie aprobată de Guvern pe acest domeniu, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România.

Documentul constata atunci că „În contextul declinului rapid al populației, părăsirea timpurie a școlii va compromite perspectivele de creștere pe viitor ale României. România se confruntă cu provocări la nivelul populației, care necesită un echilibru între reformele de politică în educație și în economie. Populația României a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, din cauza ratei scăzute a nașterilor și a emigrării, și îmbătrânește rapid. Dacă se mențin previziunile actuale, numărul total al copiilor de vârstă școlară și al tinerilor va scădea cu 40% până în 2025 (față de nivelul din 2005). În contextul declinului demografic, amploarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii în România relevă faptul că mulți tineri din rândul populației școlare părăsesc sistemul de învățământ fără a deține abilitățile și formarea solicitate pe piața muncii. O dată aflați în incapacitatea de a se angaja, mulți tineri abandonează piața muncii, ceea ce determină scăderea contribuției acestora la creșterea economică a țării. Mesajul este clar: o țară a cărei rată de părăsire timpurie a școlii este ridicată se va confrunta cu probleme legate de forța de muncă și șomaj, de coeziune socială și de competitivitate în general”.

„Ratele de abandon școlar explică doar parțial fenomenul PTȘ, dar oferă o imagine alarmantă: în cifre reale, aproximativ 12.000 de elevi din învățământul primar și peste 28.000 de elevi din învățământul secundar inferior părăsesc sistemul în fiecare an. De fapt, dacă analizăm o singură grupă de vârstă, numai 84% dintre elevii înscriși în clasa I în 2004 se mai află în școală la finalul clasei a VIII-a”, arăta documentul adoptat de Executiv în 2015.

România și-a propus prin acest document reducerea acestui indicator cu 8 puncte procentuale în 10 ani. A cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene și bani de la bugetul de stat și a reușit reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. 

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comentarii
  1. Tinerii emigreaza la majorat. Scoala romaneasca e inutila. Dar voi habar nu aveti de realitate. Nu sta nimeni sa isi piarda timpul prin Romania.

      1. Nu slugareste nimeni,tanti. Traim in lux. Decat scoala romaneasca fara valoare,care nu aduce bani,mai bine colegiu britanic+calificari care aduc bani seriosi. Afla ca de multi e scoala de aici,din UK,pentru ca profesorii chiar explica si accentul cade pe principii,logica,practica si nu pe memorat aiurea si mult,inutil,ca la voi.

  2. Cauzele ar fi urmatoarele:
    – numarul familiilor de rromi este in crestere iar statul nu se impune deloc, asa ca moda casatoriilor intre copii este si ea activa in continuare;
    – foarte multe familii din rural nu considera ca scoala este buna la ceva, tinand cont si de faptul ca parintii sau bunicii sunt si ei cu putine clase;
    – golaneala din gimnazii si licee (foarte multi elevi considera ca maneaua e un mod de viata, si isi doresc sa devina cocalari sau pitipoance).

    In toate situatiile de mai sus, numai impunerea cu severitate a legii ar putea rezolva problema. Reducerea continuturilor din programele scolare nu are absolut nicio legatura cu miezul cauzelor abandonului scolar.

  3. Citesc de mult lamentari de genul:
    – copiii parasesc scoala
    – analfabetismul se ridica la cote mari…
    …dar ce faceti ca sa eradicati aceasta latura negativa a educatiei? Nimic.
    – profesori cu mari lacune in cunostinte
    – dezinteres total fata de predare, deoarece stiu ca marea majoritate fac meditatiii ca sa poata trece clasa.
    – materii stufoase, se incarca inutil mintea si timpul copiilor.
    – profesori batrani, bolnavi si fara rabdare iar cei tineri sunt total depasiti.
    – ce preda un profesor care trece examenul de titularizare cu 5
    – total dezinteres in educatia copiilor.
    La nivelul scolilor este un dezinteres total.
    Materii inutile, istoria de exemplu este denaturata, bataie de joc.
    In contest, nu va mai plangeti pentru ca va convine starea de fapt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Mircea Miclea, către Minister, după rata de eșec de la Evaluarea Națională: Arătați-ne planurile individualizate de învățare, aplicați-le în after school și evaluați profesorii după ce au făcut cu copiii

Aproape 40% dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului au luat medii sub 5 sau au lipsit de la Evaluarea Națională 2019. “Rata aceasta de eșec este…
Vezi articolul

Cîmpeanu în fața valului 5, despre estimările independente privind pandemia: În România sunt specialiști pe orice, se pricep la domeniul sanitar, la educație, la cursul euro, la problemele Patriarhiei / Acum două luni, despre prognozele lui Octavian Jurma: Epidemiologic este absolut perfect

“Am văzut foarte multe puncte de vedere ale unor persoane care stau să mă întreb de unde își arogă această autoritate de a face previziuni, altele decât cele ale INSP…
Vezi articolul