Copiii și profesorii uitați de guvern. De la “școlile sunt ultimele care se închid”, la închiderea exclusiv a școlilor

22.682 de vizualizări
„Școlile sunt ultimele care se închid”. Slogan rostit de ministrul Sorin Cîmpeanu cu aceeași frecvență cu care am fost anunțați că bugetul educației va fi mai mare, până am văzut că a fost mai mic. „Școlile sunt ultimele care se închid”. Dar numai până pe 23 martie 2021, zi în care am aflat intempestiv că școlile sunt și primele, și singurele care se închid, pentru o întreagă lună. Bisericile funcționează. Magazinele funcționează, cu limitări, dar funcționează. Hotelurile anunță că așteaptă grupuri de familii cu copii. Toate afacerile funcționează. Cu școlile, însă, lucrurile stau radical diferit: nu mai funcționează, nici măcar în online, cu excepția claselor a VIII-a și a XII-a. Nicio argumentare științifică, economică sau educațională pentru aceste decizii.

De ce s-au închis școlile pentru o lună, după cele 167 de zile în care elevii au stat deja acasă din cauza pandemiei (din 11 martie și până astăzi, fără a pune la socoteală vacanța de vară, una dintre cele mai lungi din Europa)?

„Propunerea de a avea vacanță de pe 2 aprilie până pe 4 mai rămâne pentru că în relația cu Ministerul Sănătății noi ne bazăm foarte mult pe cuvânt. Este o promisiune pe care am făcut-o Ministerului Sănătății, pe care trebuie s-o respectăm și pe care o susțin” – a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe 24 martie. De remarcat și cum a ambalat ministrul închiderea intempestivă a școlilor, prezentând-o cu termenul de vacanță, care nu are nicio conotație negativă.

Niciun cuvânt despre promisiunea făcută cu trei zile înainte celor 3 milioane de elevi, despre promisiunea făcută celor 230.000 de profesori și despre mesajul transmis întregii societăți: „Susțin în continuare principiul conform căruia școlile trebuie închise ultimele, doar dacă situația epidemiologică o impune”, ne spunea Sorin Cîmpeanu, pe 21 martie.

E de înțeles că situația epidemiologică s-a impus acum. Dar a închis ministrul Cîmpeanu școlile ultimele?

Nu. Nimic nu s-a închis total, așa cum s-a întâmplat cu școlile și grădinițele.

  • Magazinele, mall-urile, frizeriile, toți operatorii economici funcționează până la ora 18:00 în timpul săptămânii. Dar funcționează. Iar limitarea este doar în localitățile unde incidenţa depăşeşte 7,5 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
  • Sălile de fitness funcționează până când se depăşeşte rata de 4 la mie. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub aceste limite?
  • Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie, se va permite circulaţia persoanelor în intervalul 20.00 – 02.00 pentru deplasarea la slujbele religioase ocazionate cu Paştele catolic. Bisericile nu întâmpină nicio restricție, în rest. De ce școlile sunt închise acolo unde incidența este sub 6 la mie? (restricțiile, aici)

De neînțeles instalarea vacanței școlare suplimentare, care leagă Paștele Catolic de cel Ortodox, din punct de vedere epidemiologic: hotelurile au anunțat imediat că grupuri întregi de familii cu copii își fac rezervări pentru a petrece în comun noua vacanță, parte dintre ei după ce vor lua lumină din bisericile care își mențin porțile larg deschise până la ora 02.00 noaptea. Alții se vor întâlni la biserică după această vacanță.

Sunt școlile mai primejdioase decât hotelurile, bisericile și sălile de fitness? Pe ce studii își bazează Guvernul Cîțu aceste decizii?

„Școala și învățarea sunt legate de starea de sănătate, de căsătoriile între minori, de sarcini în rândul minorelor, de speranța de viață. Închiderea școlilor, azi, reduce învățarea și traiectoriile educaționale, mai ales pentru cei mai săraci, reducându-le veniturile viitoare, starea de sănătate și speranța de viață. Deși relația dintre învățare și speranța de viață nu este ușor observabilă și, deci, este dificil de internalizat, deschiderea școlilor salvează la rândul ei vieți – viețile viitoare ale copiilor care trăiesc acum în sărăcie” – arată o analiză recentă a Băncii Mondiale.

Închiderea școlilor în România are loc din nou după ureche. Nicio evidență științifică nu a fost prezentată public pentru această hotărâre luată în 3 pași bâlbâiți:

  • pe 23 martie, în ziua depășirii pragului de 6 la mie în Capitală, ministrul anunța amânarea Evaluării Naționale și prelungirea cursurilor până pe 2 iulie, cu vacanță în toată luna aprilie (detalii aici). Tot atunci, ministrul promitea publicarea rapidă a deciziei în Monitorul Oficial
  • pe 24 declara pentru Edupedu.ro, în urma reacțiilor publice la primul anunț, că lasă datele examenelor nemodificate, dar că vacanța de o lună din aprilie rămâne, anul școlar se prelungește până pe 25 iunie, elevii urmând să facă ore și sâmbăta
  • pe 25 martie, Cîmpeanu anunța menținerea examenelor la datele stabilite inițial, prelungirea cu o săptămână, până pe 25 iunie, a semestrului II, și aceeași punte între Paștele Catolic și cel Ortodox, dar dispăreau orele de sâmbăta și apăreau ore online pentru elevii din clasele a VIII-a și a XII-a între vacanțele de Paște
  • Decizia nu este încă definitivă, niciun act oficial care să modifice structura anului școlar nu a fost publicat în Monitorul Oficial

Pe 23 martie, după ce ministrul Cîmpeanu a promis că face tot ce ține de el ca elevii să ajungă la școală, a aruncat pe fereastră singura investiție făcută în digitalizarea educației: învățarea folosind cele 250.000 de tablete pe care Guvernul a cheltuit 150 de milioane de lei pentru învățământul online. Nici măcar această investiție nu o folosește pentru alți elevi în afara celor de clasele a VIII-a și a XII-a.

Cifrele Ministerului pe care îl conduce arată că 1.517 localități din România, dintre cele 2.948 existente, adică 51,4% din total erau în scenariul verde pe 23 martie, când ministrul Educației anunța închiderea tuturor școlilor din România, timp de o lună, printr-o „punte” între vacanțele de Paște. Datele sunt pe site-ul Ministerului Educației și provin de la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI) (sursa aici).

Cu doar o zi înainte să anunțe marea închidere, Ministerul Educației comunica următoarele: 304 clase închise ca urmare a numărului de cazuri COVID-19 din 136.000 de clase, într-o săptămână (sursa). Deci nivelăm decizia pentru încă 135.000 de clase.

Copiii identificați de profesori ca având cele mai mari pierderi de învățare, cei 265.000 înscriși la after school-ul de stat plătit din fonduri europene (la acțiunile remediale din programul Școala după școală), sunt trimiși acasă dintr-o lovitură, în timp ce colegii lor mai înstăriți pot merge fără probleme la after school-urile plătite, care funcționează după alte reguli pentru familiile cu bani. 

Al treilea val al pandemiei COVID-19 găsește o Românie lovită de amnezie, care repetă cu fidelitate greșelile trecutului. Ca o ironie a istoriei, ministrul Sorin Cîmpeanu, care din prima zi de mandat luptă să se lepede de orice asemănare cu fostul ministru Monica Anisie, aplică din 2 aprilie 2021 aceeași rețetă introdusă pe 11 martie 2020 de ministrul Monica Anisie: închiderea școlilor la paușal. Și dacă fostul ministru avea, la acea vreme, contextul unei pandemii care lovise brusc întreaga lume, în răstimpul de un an am văzut toți, din casele în care ne-am baricadat de frica virusului cultivată sistematic de autorități, că statele europene fac tot posibilul ca elevii să ajungă în fața propriilor profesori. Deschid-închid, experimentează decizii locale, rafinează procesul închiderii pe diferite niveluri, inventează soluții pentru ca cei mici să ajungă la școală.

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România continuă să își ferece bine ușile caselor, ca nu cumva curentul educațional să-i tragă pe copii.

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România alege să închidă inclusiv educația online. După ce o lume întreagă a decretat că școala nu va mai fi niciodată la fel, pentru că online-ul face posibilă învățarea în orice condiții, după ce fostul ministru a decis prin ordin că învățarea va continua online inclusiv atunci când condițiile meteorologice închid școlile, Sorin Cîmpeanu a desființat întâi sistemul hibrid de învățare (pe care l-a reintrodus apoi cu greu pentru copiii care nu pot veni la școală), după care a criticat în ieșiri repetate școala online, inducând ideea că a fost un dezastru, de preferat să nu se mai întâmple niciodată.

De apreciat că această anatemă aruncată asupra școlii online a fost folosită de Cîmpeanu pentru a readuce copiii fizic în școli, lucru care i-a reușit de pe 8 februarie, până pe 2 aprilie.

O țară întreagă plătește, însă, două luni mai târziu, costul desființării unui sistem de învățare. Ce vedem acum este o politică de tipul: școală față în față sau deloc. Școală în București sau nicăieri. Politică ce poate funcționa pentru copiii din anii terminali, dar care îi lasă fără niciun contact cu școala pe ceilalți 2 milioane de elevi.

Paradoxal, datele științifice arată că Bucureștiul are la testările internaționale PISA scoruri simulare cu Madridul sau Berlinul. „Diferența dintre București și media ruralului este 109 puncte. Adică ruralul României este doar foarte puțin peste nivelul Zimbabwe. Marea problemă a României – care se reflectă și în educație, așa cum se reflectă în sănătate – este disparitatea asta masivă legată de statutul socio-economic. Practic, dacă ești un copil care provine dintr-o familie săracă și te-ai născut în mediul rural și trăiești în mediul rural ai mult mai mici șanse să ai succes în viață”, explica în vară profesorul Dragoș Iliescu, colaborator OECD.

Una dintre cele mai sărace și mai needucate țări din Uniunea Europeană, România alege să devină o enclavă a prostiei.

Cele mai recente teste PISA plasau România pe ultimul loc între statele europene la matematică. Asta pe când elevii români încă mergeau la școală. Între timp, colegii lor europeni au continuat să deschidă ușile și ferestrele educației fie fizic, fie online.

Este șocant să aflăm că primele și singurele care se închid în fața valului 3 pandemic sunt școlile, după ce 2 luni ministrul Cîmpeanu a repetat că Școlile sunt ultimele care se închid.

„Am sentimentul că acea fâșie îngustă între dreptul la educație și dreptul la sănătate riscă se transformă într-o adevărată falie”, declara pe 23 martie ministrul Educației, cu privire la limitările despre care spunea că sunt cerute de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. 24 ore mai târziu, același ministru al Educației a anunțat că falia s-a anulat. Întreaga țară este tratată ca un spital.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

15 comentarii
  1. Doamnă, cât au fost scolile inchise, incidența scăzuse aproape de 1 la mie în orasul nostru! Cum au fost redeschise, cum s-a triplat incidența într-o lună! Acum e de 4 ori mai mare! Mor oamenii pe capete! Au ajuns și copiii de creșă la spital, bolnavi de covid! Chiar nu gândiți sau de fapt vă arde rău de tot biserica de care tot pomeniți? E greu pentru atei să suporte faptul că românii nu mai petrec încă o Înviere cu bisericile închise, așa-i? Noi la biserică stăm la distanță, maxim 3 ore/săptămână, voi la Poiana Brașov vă înghesuiți pe pârtii, în mall-uri la fel, cu sutele! Dar vă deranjează rău de tot bisericile în noaptea de Înviere!

  2. Scolile TREBUIAU INCHISE.
    Copii de a 8a si a 12a,vin sa se distreze.Nu tin masca corect, si nu respecta regulile.
    Stiu doua cazuri clare:
    1.3 elevi cu simptome au imbolnavit doua profesoare,si sotul uneia se afla la terapie intensiva-multumim domnule mimistru!!!
    2.2 elevi de cls a8a “putin raciti dar le a trecut repede,au reusit sa trimita la terapie bunicul unui coleg-multumim domnule ministru

  3. Da, nici macar o eroare crasa nu poate argumenta o asa decizie pe motivul incidentei de infectie…..Asteptam vestea somajului tehnic in invatamantul prescolar si primar si a reducerilor salariale in randurile profesorilor cu norma didactica in scoli gimnaziale si daca se gandesc bine, caci ne-au demostrat ca pot, a tuturor profesorilor. La un buget al educatie de 2,5% dintr-un PIB ce tot scade, inchiderea scolilor cu reducerea salariilor este o masura ,,de avarie” bugetara. Acestea au fost criteriile de modificare a structurii anului scolar, care conform afirmatiilor ministrului nu a fost modificata, nicidecum rata incidentei atat de evident invocata.

  4. Da!! Școlile trebuie să se închidă primele! Știu că deranjează această opinie și poate nu va fi publicată. Școlile au fost deschise în multe locuri din țară în tot acest timp și nu ar trebui să vă raportați la București. Sunt multe cazuri de copii bolnavi NETESTATI, care vin la școală împinși de părinții dornici de a scăpa de ei de acasă. Uitați-vă la spitale și vedeți cozile de salvări cu bolnavi. Mulți bolnavi de covid sunt trimiși acasă, în lipsă de paturi. Este justificată decizia de închidere a școlilor iar cine gândește altfel este rupt de realitate sau nu îi pasă de oameni. Populația nu este vaccinata, virusul este prezent și face victime printre parintii și bunicii noștri, uneori și printre copii.

  5. Când INSFARSIT ia ministrul educației o decizie bună, voi îl criticați. Foarte rău. În alți ani, când se dădea de Paște mai multe zile de vacanta, toată lumea atât părinți cât și copii, erați super bucuroși.Decizia ministrului e foarte bună, numărul cazurilor în scoli cresc în fiecare zi. Chiar vreți ca scolii sa devina adevărate focare?

  6. De ce atâta vorbărie?
    Guvernul nu dorește sa mai dea bani pentru părinții elevilor sub 12 ani, care ar fi ținuți acasă sa facă școală online.
    De fapt tot de aceea au fost îngrămădiți cate 30 în săli de grădiniță și de clasa copiii de grădiniță și de gimnaziu.
    Dar acum, cu pandemia, la școală nu mai pot merge, online nu, ca nu sunt bani pentru părinți, asa da i-a băgat în vacanta. Simplu. Și perfid.

  7. Și cred ca nu pricepeti nici faptul ca educatia nu mai are nimic de a face cu deschiderea-inchiderea scolilor. Scoala publica este un serviciu gratuit de baby-sitting. Cine vrea scoala sta cu ochii pe copii si ii baga la meditatii. Dvs faceti de un an si ceva propaganda pt a tine scolile deschise exclusiv pt prietenele dvs din invatamantul privat. Pur si simplu sunteti doar un mercenar platit, doamna. De educatie nu se ocupa nici ministerul, nici profesorii, nici “specialistii”. Se ocupa exclusiv cativa profesori-eroi, parintii preocupați și culmea…bunicii.

  8. Pur și simplu nu înțelegeți, doamnă, așa e?
    V-ați urcat vreodată copiii într-un autobuz plin, în microbuzul plini cu navetiști, ca după aia să va întrebați ce vă aduc acasă? Eventual să locuiți împreună cu niste bunici batrani si bolnavi?

  9. Toti politicieni pe rând au fost la putere, sunt la fel,indiferent din ce tabără vin.Ei nu sunt educati ,de aceea nu pun pret pe scoala, vor un popor cu ,,prosti dar multi”.

  10. Oare dl ministru a citit ci el acest articol?
    Ar putea sa vadă cum sunt înțelesesem faptele lui, după ce prin vorbe ne-a aburit.

  11. Sănătatea noastră și a copiilor este cea mai importantă. Este normal ca magazinele și toate celelalte să fie funcționale. Majoritatea elevilor ajung la școală cu transportul în comun nu cu mașina proprie. Spitalele sunt pline unde să ne tratăm. Uitați-vă la politicieni, nu au multă școală dar au funcții și mulți bani. Deci se poate și fără școală. Dacă vrem o țară ca afară atunci să plecăm, nu ne ține nimeni legați.

  12. Face și el ce-i zic mai marii lui,așa cum făcea și Anisie.Se vede că păpușarul nu s-a schimbat.Isi face rost de cate un Moțoc doi pe sezon,îl manevrează și apoi îl răsplătește sau îl aruncă mulțimii,după cum a executat sau nu ordinele.
    Probabil că același păpușar ii scrie și lui Johannes “speech-ul”.

  13. Pentru comparatie si alte state “uita” de scoala. Evident, tot in “lipsa unor argumente stiintifice”.
    In Germania scolile se inchid la o incidenta de 1 sau 2 la mie (vezi Bavaria, Saxonia, Saxonia-Anhalt si altele).
    In Austria scolile se inchid la o incidenta de 4 la mie. Si gradinitele este posibil sa se inchida tot la o incidenta de 4 la mie.
    In Italia s-au inchis toate scolile in zonele cu risc ridicat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Întoarcerea copiilor la clasă e vitală, dar trebuie să se bazeze pe politici și măsuri clare de siguranță, susţine ghidul UNESCO și UNICEF pentru redeschiderea școlilor

Instituțiile de învățământ și autoritățile în domeniu sunt îndemnate să urmeze un proces sistematic pentru redeschiderea școlilor, într-un ghid-cadru emis pe această temă, vineri, de patru organizații internaționale – UNESCO,…
Vezi articolul

Studiu amplu în Anglia, unde școlile au rămas deschise: Rata de infectare cu noul coronavirus în rândul elevilor și profesorilor oglindește situația din comunitatea largă, e mai scăzută la copiii mai mici

Ratele de infectare cu noul coronavirus, în rândul elevilor și profesorilor, înregistrate în școlile din Anglia sunt similare și le reflectă pe cele înregistrate în comunitatea extinsă, arată unul dintre…
Vezi articolul