În ce stare se află domenii problematice ale educației românești care așteaptă bani europeni, precum educația timpurie sau numărul absolvenților de facultate – raport european

696 de vizualizări
Monitorul European al Educației și Formării – 2021 / Foto: Comisia Europeană
Educația timpurie, combaterea abandonului școlar, numărul absolvenților de studii superioare, infrastructura digitală din școli și învățământul dual sunt date drept exemplu, în cel mai nou Monitor al educației și formării, dat publicității de Comisia Europeană, ca domenii-problemă ale învățământului din România, pentru care sunt alocați bani din fondurile de redresare și reziliență.

Monitorul pe 2021 descrie situația din educația românească și pune numeroasele dificultăți cu care se confruntă aceasta în contextul planurilor locale de reformă (România Educată), dar și a fondurilor alocate prin Mecanismul european de Redresare și Reziliență (MRR) / Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Raportul Comisiei Europene arată, astfel, cum intervine finanțarea europeană inclusiv în domenii considerate de referință pentru planurile pe termen mediu de întărire a educației europene, precum îmbunătățirea educației timpurii și creșterea ponderii tinerilor cu studii superioare.

Educația timpurie

Indicator-cheie pentru întărirea educației în țările UE, participarea la educația timpurie este o zonă unde România înregistrează întârzieri considerabile față de restul statelor comunitare. Raportul CE notează că țara se numără printre cele câteva țări (alături de Grecia, Bulgaria, Olanda, Malta, Ungaria și Italia, dar cu o diferență procentuală mult mai pronunțată decât acestea) unde rata de participare la educație timpurie a scăzut în ultimii ani, ajungând la doar 78,6% pentru copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii (media europeană în 2019 – 92,8%).

Potrivit analizei citate, “aceste rate scăzute de participare reprezintă un motiv de îngrijorare, având în vedere importanța educației în primii ani de viață în ceea ce privește punerea bazelor pentru viitoarele rezultate în domeniul educației și incluziunea socială. În plus, în 2019, rata de participare în grupa de vârstă 0-3 ani a fost de 14%, cu mult sub media UE de 35,5%”. 

Monitorul educației – 2021 notează că, în cadrul PNRR:

  • “România s-a angajat să asigure un cadru revizuit pentru educația timpurie. Lucrările pregătitoare au fost sprijinite prin Fondul social european. În plus, un program de formare la scară largă pentru personalul din domeniul educației timpurii va fi elaborat și pus în aplicare cu finanțare din partea MRR. În același timp, accesul va fi îmbunătățit prin construirea a 110 creșe (…). MRR va finanța, de asemenea, dezvoltarea a 412 servicii complementare de educație și îngrijire timpurie în comunitățile defavorizate”.
Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii

Potrivit documentului CE, “în 2020, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare a fost de 15,6%. Deși rata a scăzut în ultimii ani, aceasta rămâne semnificativ mai ridicată decât media UE de 9,9% și reprezintă o provocare structurală pentru sistemul școlar. Părăsirea timpurie a școlii este mai ridicată în zonele rurale (23%) și în rândul grupurilor defavorizate, inclusiv al romilor. Acestea sunt, de asemenea, grupurile care au fost afectate în mod disproporționat de impactul pandemiei de COVID-19 asupra educației și de închiderea școlilor”. 

Despre finanțarea europeană pentru acest obiectiv:

  • “Pentru a evita agravarea situației și pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii, între 2022 și 2026 va fi pus în aplicare un program de granturi pentru școli, cu finanțare din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Cu un buget de 400 de milioane EUR, programul va permite dezvoltarea mai multor măsuri de sprijin educațional și a unor programe sociale pentru a preveni și a reduce abandonul școlar. Peste 2.500 de școli vor fi eligibile pentru finanțare. În plus, în întreaga țară va fi pus în aplicare un instrument de avertizare timpurie dezvoltat și testat în prezent cu sprijinul UE”.
Infrastructura digitală în școli

Analiza Comisiei arată că, potrivit studiilor europene și evaluărilor naționale din 2018, “infrastructura digitală din școli este cu mult în urmă, în special în zonele rurale. În plus, doar 57% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază (media UE: 82%) și mai multe domenii ale competențelor digitale ale cadrelor didactice necesită îmbunătățiri (Comisia Europeană 2019)”.

Cum intervine Mecanismul de redresare și reziliență:

  • “Mecanismul de redresare și reziliență va finanța modernizarea laboratoarelor de informatică și investiții în diverse alte echipamente informatice (de exemplu, ecran inteligent, laptopuri etc.). De asemenea, va fi dezvoltat conținut educațional digital, inclusiv manualele și resurse educaționale deschise, și va fi creată o platformă pentru evaluarea competențelor elevilor, cu sprijin din partea MRR.
  • Pachetul de investiții include și măsuri de sprijinire a adoptării pedagogiilor digitale și de îmbunătățire a competențelor digitale ale cadrelor didactice. De exemplu, cerințele pentru formarea competențelor digitale în formarea inițială a cadrelor didactice vor fi actualizate și va fi pus în aplicare un program de formare la scară largă aliniat la Cadrul european al competențelor digitale.
  • Aproximativ 45.000 de cadre didactice (aproape 50% dintre cadrele didactice din România) vor beneficia de formare cu privire la modul de încorporare a instrumentelor digitale în procesul de predare și învățare.”
Învățământul dual

Monitorul european scrie că “România intenționează să schimbe modul de organizare a învățământului dual. Obiectivul este ca EFP (educația și formarea profesională – n.red.) să devină în mare parte învățământ dual și să asigure o mai bună aliniere la nevoile pieței forței de muncă, sporind în cele din urmă atractivitatea acestei forme de educație. Planurile prevăd, de asemenea, o revizuire a actualului examen de bacalaureat și crearea unei rute educaționale distincte care va permite absolvenților să acceseze învățământul superior tehnic”.

Cum intervine MRR: “Pentru a sprijini reforma planificată a sectorului EFP, MRR va investi în dotarea liceelor din domeniul EFP, inclusiv a liceelor agricole, cu laboratoare de practică și laboratoare de informatică. În plus, schemele de sprijin vor finanța înființarea a 10 consorții regionale între actorii teritoriali din domeniul EFP (autorități locale, școli, universități, camere de comerț și întreprinderi) pentru a asigura o formare eficace în sistemul EFP dual”.

Situația studenților și rata scăzută de absolvire în învățământul superior

Analiza arată, pe de o parte, că rata de absolvire în învățământul terțiar este scăzută – “Numai 25% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani deține o diplomă”, procent în creștere, dar mult sub media UE de 40,5% și sub ținta de 40% stabilită la nivel național pentru anul 2030, pentru grupa de vârstă 30-34 de ani, conform România Educată. Analiza CE trece în revistă și studiile și datele care au evidențiat impactul și valoarea adăugată a măsurilor de îmbunătățire a echității și de reducere a ratelor de abandon”, dar și faptul că “există un număr relativ scăzut de profesioniști cu studii terțiare, iar competențele acestora nu sunt suficient de bine aliniate la nevoile pieței forței de muncă”.

În aceste condiții, cum intervin fondurile de redresare și reziliență?

Monitorul european notează două aspecte:

  1. “Sprijinul suplimentar pentru învățământul superior va fi furnizat prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru digitalizarea și modernizarea infrastructurii auxiliare, cum ar fi dormitoarele și cantinele. O proporție de 40% dintre aceste locuri noi sau modernizate în dormitoare vor fi alocate studenților care provin din medii defavorizate.”
  2. “Pentru a îmbunătăți relevanța învățământului superior pentru piața forței de muncă și pentru a facilita digitalizarea, se va institui o schemă de granturi cu finanțare din MRR, de care vor beneficia 60 de universități (66% din total), cu investiții în echipamente digitale, formarea personalului și alte măsuri de îmbunătățire a competențelor digitale ale studenților.”
Citește și: De unde începe România, ca țară UE, noul deceniu în educație: cele mai slabe rezultate europene la jumătate dintre obiectivele-cheie de întărire a școlii până în 2030, mult în urmă și la celelalte ținte – Monitorul educației și formării 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like