Proba scrisă de la concursul de directori 2026 ar putea să aibă două părți distincte: o probă de competențe privind aptitudinile personale și o probă „mai de specialitate”, cu itemi de management, legați de activitatea practică, spune secretarul de stat, Sorin Ion / Structura probei nu e încă definitivată

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus că la concursul de directori 2026, proba scrisă ar putea să aibă două părți distincte: „o probă de competențe privind aptitudinile personale și o probă «mai de specialitate», cu itemi de management, legați de activitatea practică”. Secretarul de stat a făcut precizarea în cadrul dezbaterii publice privind profilul profesional al managerului școlar, care a avut loc luni, 30 martie.

Sorin Ion, secretar de stat MEC, despre organizarea concursului de director 2026: Dacă nu reușim să ne încadrăm în fereastra până la iunie, probabil că următoarea posibilitate va fi în luna octombrie

Întrebat de Edupedu.ro care competențe cerute viitorilor directori vor fi evaluate la proba scrisă, secretarul de stat în MEC, Sorin Ion, a spus că proba ar putea să aibă două părți distincte: „o probă de competențe privind aptitudinile personale și o probă «mai de specialitate».

„Structura probei pot spune apăsat că încă nu este definitivată. Da, putem imagina și itemi din management și ceea ce ne dorim foarte mult este ca itemii să fie legați de activitatea practică„, a spus Sorin Ion.

Despre modul în care candidații la postul de director ar putea să dovedească competențele într-o limbă modernă, Sorin Ion a spus că ar putea fi itemi într-o limbă străină în cadrul probei scrise: „Nu, limba străină ca probă în sine, nu ne-am gândit la asta în niciun caz”, a spus Sorin Ion.

Amintim, potrivit proiectului profilului de director, candidații trebuie să știe o limbă străină pentru „reprezentare instituțională”

Redăm răspunsul integral al secretarului de stat Sorin Ion

Edupedu.ro: Care competențe vor fi evaluate la proba scrisă și care la interviu? Va exista o probă specială de competențe în limba modernă sau e suficient doar ca aspiranții la funcția de conducere să treacă acest lucru în CV?

Sorin Ion: Personal am susținut mai multe concursuri de-a lung carierei, în care limba modernă era evaluată prin mai mulți item din cadrul probei scrise, itemi formulați în limba aleasă de candidat. Cel puțin așa s-a susținut ultimul concurs pentru funcția de inspectori general. Și nu mă înșel când spun că și un concurs cu directori, undeva acum 20 de ani, sigur am dat astfel de concursuri, cel puțin două, și erau itemi într-o limbă străină. Nu, limba străină ca probă în sine, nu ne-am gândit la asta în niciun caz. Iar la proba scrisă sunt, de fapt, două lucruri distincte. Dacă vă uitați în lege la 196, avem o dată o evaluare a competențelor, unde se testează capacități de aptitudine personale ale candidatului.

La ultimul nostru concurs sau ultimele trei sesiuni de concurs din perioada 2021-2022, proba scrisă a fost un test grilă cu 50 de itemi. E și cel mai ușor de evaluat și cel mai rapid și spunem noi și destul de bun ca modalitate de evaluare. Și în acest în acel test, fără să fie specificat exact în lege, au existat astfel de itemi care testau competențele și capacitățile, aptitudinile personale.

Ba chiar aș putea spune că de-a lungul istoriei recente, acești itemi au părut pentru publicul larg „de neînțeles” și am primit deseori întrebarea „ce caută aici”? În realitate, sunt itemi realizați de către specialiști în legea cum spune că ei trebuiesc făcuți cu sprijinul specialiștilor în psihometrie, ceea ce o să și facem.

Așadar, cum vedem la momentul acesta, ca direcție de acțiune: o probă scrisă care să aibă două părți distincte: și anume, pe de o parte, probă de competențe privind aptitudinile personale și o probă, să-i spunem, mai „de specialitate„. Nu avem încă definitivat, pentru că metodologia e încă în proces de elaborare. În urma întâlnirilor cu directorii pe care le-am organizat pe parcursul anului trecut, majoritatea au solicitat să nu existe probe de cunoaștere a legislației. Încă mai deliberăm dacă să existe câțiva itemi de legislație, clar item de management, dar structura probei pot spune apăsat că încă nu este definitivată. Da, putem imagina și itemi din management și ceea ce ne dorim foarte mult este ca itemii să fie legați de activitatea practică. Ideal ar fi să existe studii de caz, studii de caz pe care noi, în concursurile precedente, le-am introdus la proba de interviu.

Și, dacă țineți minte, au fost create chiar niște bănci de item sau de situații practice, ceea ce intenționăm să facem și acum. Rămâne doar de decis dacă la proba de interviu sau la proba de la proba scrisă”.

Ce prevede legea Educației

Art 196 – alin (1) Procedura de recrutare și selecție a directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:

a) evaluare de competențe în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie;

b) probă scrisă;

c) interviu, în care se evaluează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, precum și calitatea planului managerial și planului de acțiune.(2) Recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ se realizează prin concurs național, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educației, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Informații de context

Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte expiră luna viitoare, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira peste circa două luni. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 11 martie 2026, în consultare publică, Profilul profesional al managerului școlar. „Documentul conturează rolul directorului de școală ca lider educațional și manager al organizației școlare”, precizează instituția.

Acesta ar trebui să aibă 5 competențe profesionale generale, cu câte 4 de competențe specifice. Directorul trebuie să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date.

Directorul de școală va trebui să aibă un profil „complementar” celui de cadru didactic și să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date.

Directorul de școală sau managerul școlar va trebui să apeleze și la date statistice relevante, și la cele rezultate din cercetări „empirice”. În total, el va trebui să acumuleze patru competențe generale de management, ce includ un total de 20 de competențe specifice. [Vezi aici detalii despre proiect]

Ministerul Educației și Cercetării arată, în referințele bibliografice pentru acest profil al managerilor școlari, că a apelat la cadrele de competențe aplicate directorilor de școală din Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, precum și ghiduri UNESCO și OCDE.

O analiză Edupedu.ro arată că viitorul director de școală este lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie.

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.