Andrei Terian, critic literar și profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a afirmat că problema programei de Limba și literatura română „este că ea cuprinde mari inadvertențe”. Acesta a afirmat că „nu a existat memorialistică de călătorie în secolul al XVIII-lea. E un exemplu foarte bun de ceea ce colegul meu Paul Cernat numea analfabetism cronologic”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online organizate joi, 11 decembrie, de Academia Română pe tema programei de Limba și Literatura română.
„Eu doream să subliniez două lucruri și o să încerc să fiu cât se poate de concis. Primul lucru, principiul istoric și, în general, istoria: cred că toți susținem importanța studiului istoric al literaturii și, de fapt, am specificat acest lucru foarte clar în memoriul nostru. Doar că ne dorim ca studiul acesta istoric să fie unul profesionist și nu ca o simplă înlănțuire de concepte. De exemplu, problema programei este că ea cuprinde mari inadvertențe, din acest punct de vedere. Există, de exemplu, o epocă istorică 1800-1850. Nu știu să existe așa ceva. Există o epocă istorică în România 1700-1800. Eu auzisem de epoca fanariotă”, a spus Andrei Terian.
Criticul literar a mai oferit încă un exemplu: „Nu a existat memorialistică de călătorie în secolul al XVIII-lea. E un exemplu foarte bun de ceea ce colegul meu Paul Cernat numea analfabetism cronologic. Este, stimate domnule președinte, ca și cum le-am cere elevilor să vorbească despre rolul tancurilor în războaiele napoleoniene. Deci, tocmai pentru că ne pasă și ne preocupă criteriul istoric, susținem o aplicare profesionistă pe care, din păcate, actuala comisie nu pare capabilă să o facă.”
Profesorul a vorbit și despre faptul că este important cum le comunicăm elevilor in informația și că nimeni nu are nimic cu cronicarii, dar „nu sunt cu adevărat reprezentativi pentru potențialitățile literaturii române”:
„E vorba, totuși, de o programă de literatură și, chiar dacă susținem importanța studiului istoric, este important și cum le comunicăm elevilor informația. Nu are nimeni nimic cu cronicarii, dar paradoxul este că, în cea mai mare parte a clasei a IX-a, vom încerca sau am încerca să-i învățăm pe elevi ce este literatura română, folosindu-ne în foarte mare măsură de texte care nu sunt literatură română sau care sunt literatură română de rangul al doilea sau al treilea, pentru că nici cronicarii, nici chiar pașoptiștii, oricare le-ar fi meritele, nu sunt cu adevărat reprezentativi pentru potențialitățile literaturii române. Și asta este problema cu aplicarea mecanică și critică a principiului acesta cronologic sec.”
Redăm declarațiile integrale ale lui Andrei Terian, profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, pe acest subiect:
„Vreau să punctez două lucruri, dar cu o scurtă punere în context. Sigur, este excelent faptul că Academia Română încurajează această dezbatere, a inițiat-o, a inițiat ideea de dezbatere, dar ne dorim să devină cu adevărat o dezbatere și în substanță, pentru că, până acum, mai multe replici au fost paralele, nu s-au referit la niște argumente concrete și chiar unele dintre afirmațiile care s-au făcut sunt inadecvate cu conținutul memoriului și cu pozițiile unora dintre cele cei care vorbim acum. De exemplu, s-a vehiculat cuvântul transnațional. Nu noi, ci autorii programei au introdus acest concept. Dați-mi voie să vă citez din programă: «se urmărește evoluția formelor culturale românești în contexte culturale transnaționale». Deci, nu noi suntem cei care trag cu dinții de transnațional.
Apoi, referitor la celălalt memoriu și la punctul de vedere al comisiei, ne bucurăm și sperăm să apară puncte de vedere alternative. Ne-am fi bucurat să apară din prima viziunea asupra tuturor celor 4 ani. Ne-am fi bucurat să primim replici punctuale la ceea ce am spus. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, dar nu din vina noastră. Pe de altă parte, nu pot aici să nu semnalez un aspect, poate nu neapărat colateral, referitor la comisie, am mare respect pentru mulți dintre membrii ei, dar pe partea de conținut, de Limbă și de literatură, nu pot să nu observ că cei trei reprezentanți pe partea de conținut științific fac parte din aceeași universitate, Universitatea din București: doamna Fotache Dubălaru, doamnul Alexandru Nicolae și doamna Magda Răduță. Sunt și colegi din alte universități, dar sunt metodiști. Și nu pot să nu ridic un semn de întrebare aici, referitor la incompatibilitatea acestei poziții.
Dincolo de asta, eu doream să subliniez două lucruri și o să încerc să fiu cât se poate de concis. Primul lucru, principiul istoric și, în general, istoria: cred că toți susținem importanța studiului istoric al literaturii și, de fapt, am specificat acest lucru foarte clar în memoriul nostru. Doar că ne dorim ca studiul acesta istoric să fie unul profesionist și nu ca o simplă înlănțuire de concepte. De exemplu, problema programei este că ea cuprinde mari inadvertențe, din acest punct de vedere. Există, de exemplu, o epocă istorică 1800-1850. Nu știu să existe așa ceva. Există o epocă istorică în România 1700-1800. Eu auzisem de epoca fanariotă.
Cred că mai mult încurcăm lucrurile, din acest punct de vedere. Apoi, nu a existat memorialistică de călătorie în secolul al XVIII-lea. E un exemplu foarte bun de ceea ce colegul meu Paul Cernat numea analfabetism cronologic. Este, stimate domnule președinte, ca și cum le-am cere elevilor să vorbească despre rolul tancurilor în războaiele napoleoniene. Deci, tocmai pentru că ne pasă și ne preocupă criteriul istoric, susținem o aplicare profesionistă pe care, din păcate, actuala comisie nu pare capabilă să o facă.
În al doilea rând, oricât aș aprecia istoria și aș ține la istorie, doresc să subliniez aici și importanța literaturii, pentru că despre asta e vorba. E vorba, totuși, de o programă de literatură și, chiar dacă susținem importanța studiului istoric, este important și cum le comunicăm elevilor informația. Nu are nimeni nimic cu cronicarii, dar paradoxul este că, în cea mai mare parte a clasei a IX-a, vom încerca sau am încerca să-i învățăm pe elevi ce este literatura română, folosindu-ne în foarte mare măsură de texte care nu sunt literatură română sau care sunt literatură română de rangul al doilea sau al treilea, pentru că nici cronicarii, nici chiar pașoptiștii, oricare le-ar fi meritele, nu sunt cu adevărat reprezentativi pentru potențialitățile literaturii române. Și asta este problema cu aplicarea mecanică și critică a principiului acesta cronologic sec. Este un principiu care nu se mai folosește nicăieri în Europa. Sigur, oriunde și noi susținem asta, e important să se dea informații de context, de fundal, dar nu să se structureze totul în acest mod mecanic. Se poate face diacronie, sistematic, la clasele a XI-a, a XII-a, cum se face în momentul de față.
Spun asta dorind și să precizez că nu am scris manuale, nu intenționez să scriu, nu intenționez să fac sau să intru în vreun grup de lucru. Nu am niciun interes în toată această poveste decât acela de critic și istoric literar. Vă mulțumesc!”
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.
În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.
Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.