Profesia didactică a pierdut aproape o treime din popularitatea pe care o avea ca ocupație în rândul elevilor de liceu, în ultimii 22 de ani – studiu PISA în țările OCDE

2.337 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Așteptările adolescenților cu privire la cariera pe care o vor urma sunt în mod semnificativ diferite de așteptările existente pe piața muncii și, de multe ori, nu reflectă nici intențiile lor de continuare a studiilor, potrivit unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Analiza se bazează pe răspunsurile elevilor de 15 ani colectate pe această temă în cadrul evaluării internaționale PISA 2022.
  • Raportul „The State of Global Teenage Career Preparation” nu include și date despre elevii români, însă este semnificativ prin prisma faptului că descrie situația din țări membre ale organizației la care România dorește să adere.

Potrivit OCDE, în medie la nivelul țărilor membre, elevii cu performanțe reduse care provin din medii avantajate socio-economic se așteaptă într-o măsură mai mare să finalizeze studii universitare decât elevii cu rezultate bune din medii dezavantajate socio-economic. 

Decalaje între așteptări și nevoile de pe piața muncii – mai pronunțate în rândul elevilor din medii dezavantajate / Sursa: Raport OCDE

Iar 1 din 5 elevi din cadrul întregului grup de studiu și 1 din 3 elevi provenind din medii dezavantajate, din țările membre UE, se așteaptă să obțină locul de muncă pe care îl doresc și care presupune diplomă universitară, chiar dacă aceiași elevi nu se așteaptă să urmeze studii universitare.

Totodată, raportul notează că se menține un decalaj între aspirațiile fetelor și ale băieților cu privire la munca în sectoare de importanță strategică, precum tehnologia informației și sănătatea.

De remarcat că profesia didactică a pierdut aproape o treime din popularitatea pe care o avea ca ocupație în rândul elevilor de liceu, în ultimii 22 de ani. Dacă, acum 25 de ani, 12% din fetele chestionate doreau să urmeze o carieră, în 2022 sunt doar 7,3%, potrivit datelor pe eșantion. Și la băieți există o pierdere de popularitate similară – de la 4,3 a scăzut la 3,3%.

Împreună aveau 16,2% opțini pentru a deveni profesori în 2000, iar în 2022 opțiunile băieților și fetelor totalizau 11 procente. Pierderea este de circa o treime.

Între altele, la nivelul tuturor țărilor OCDE, 11% dintre băieți spun că vor să lucreze în domeniul tehnologiei informației la vârsta de 30 de ani, dar numai 1,5% din fete spun același lucru.

12,2% din fete vor să devină doctori, față de aproape 8% acum 25 de ani. O ușoară creștere, de două puncte procentuale, este la avocate, la fel și pentru moașe. Coafezele, scriitoarele și doctorii veterinari ies din preferințele fetelor din 2000 și până în 2022, dar apar profesiile de arhitect, actor și polițist.

Așteptările fetelor privind cariera – 2022 vs 2020 / Sursa: Raport OCDE
Așteptările băieților privind cariera – 2022 vs 2020 / Sursa: Raport OCDE

La băieți, profesiile legate de IT au câștigat 0,9 puncte procentuale din 2000 și până în 2022 (8,7%). Un avans considerabil printre preferințe îl au profesiile legate de sport, cotate cu 7,4% față de 4,5% acum 25 de ani. Și la ingineri și doctori există creșteri de câte 1,2%, respectiv 1,6%.

Iar raportul semnalează că elevii tind să prefere un număr tot mai redus de profesii, cu mult peste cererea existentă pe piața muncii: la nivelul întregii organizații, 50% dintre fete și 44% dintre băieți se așteaptă să aibă una dintr-un total de 10 profesii, iar diferențele în topul acestor profesii sunt minime față de anul 2000 în pofida schimbărilor majore de pe piața muncii, din ultimii 25 de ani.

OCDE notează, totodată, că „prea mulți elevi nu sunt echipați pentru următoarele faze”, anume începutul carierei: „La vârsta de 15 ani, 39% dintre elevi nu au așteptări clare cu privire cariera pe care o vor urma, procent de două ori mai mare decât în urmă cu mai puțin de un deceniu.

Sursa: Raport OCDE

Iar 1 din 3 elevi, la nivelul întregii organizații, a apreciat că nu a învățat la școală lucruri care să îi fie folositoare la un viitor loc de muncă.

  • Organizația internațională apreciază, prin vocea secretarului general Mathias Cormann, că „sunt necesare mai multe eforturi pentru a-i ajuta pe elevi, în special pe cei din medii dezavantajate, să obțină orientarea profesională de care au nevoie pentru a înțelege opțiunile pe care le au. Angajatorii au, de asemenea, un rol-cheie în a-i ajuta pe tineri să vadă potențialul oportunităților lor viitoare”.

OCDE insistă, în comunicarea de prezentare a raportului, că elevii au nevoie de mult mai multe ocazii să înțeleagă diversitatea locurilor de muncă existente, în condițiile în care mai puțin de jumătate dintre ei – la nivelul acestei organizații – au interacționat cu angajatori fie prin vizite la târguri de joburi, fie prin vizite la întreprinderi sau alte instituții sau prin stagii de lucru.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul

Fizicianul Cristian Presură: Am eșuat. Deciziile nu mai sunt în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu)

Am eșuat. Când lumea s-a speriat că masca scade concentrația de oxigen, am făcut experimente pe mine să arat că nu e așa. Nu mă așteptam să fie altfel, pentru…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

STUDIU Bărbații asociază bogăția cu mașina, iar femeile, cu ideea de putere. Peste jumătate din populație nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei, iar 40% nu ar rezista măcar o lună cu economiile făcute / Trei sferturi dintre români se declară puțin sau deloc informați financiar

Aproximativ un sfert din populația activă din mediul urban, segment de populație cu un nivel de educație peste mediu, spune că nu poate cheltui 1.000 de lei într-o situație de…
Vezi articolul