Noua conducere a Ministerului Educației ar trebui să analizeze dacă actualul concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli mai trebuie continuat, consideră profesoara Anca Florea, fostă directoare adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău și candidată la concursul din 2026. Într-o analiză publicată pe Facebook, aceasta atrage atenția asupra diferenței dintre rezultatele celor două probe scrise: 69,11% promovare la evaluarea competențelor, cu media 6,45, față de 98,24% promovare la testul de legislație și management, cu media 8,89. Profesoara pune sub semnul întrebării calibrarea subiectelor și capacitatea concursului de a identifica și ierarhiza corect viitorii directori.
„Cred că un concurs irelevant, viciat în unele cazuri și de aplicări greșite ale procedurilor, poate genera un rău mai mare decât anularea lui. Este sarcina, deloc ușoară, a noii conduceri a ministerului să identifice și să aplice soluția care are cel mai mic cost de oportunitate”, scrie Anca Florea.
Profesoara precizează că este înscrisă la concursul de directori din județul Buzău, unde, potrivit acesteia, există două procese pe rol, unul dintre ele conducând la suspendarea temporară a concursului. Ea a ocupat anterior funcția de director adjunct în urma concursului organizat în 2021.
Anca Florea explică faptul că nu intenționează să judece competențele colegilor care nu au promovat prima probă, ci modul în care au fost concepuți și calibrați itemii.
„Nimic nu m-ar putea determina să mă pronunț asupra competențelor colegilor mei care au susținut deja proba. Cred că am însă competența de a mă pronunța asupra itemilor propuși, dar mai ales asupra calibrării acestora. Predau științe socio-umane și am spus de la început că pentru cei care au această specializare, deși titulatura este una generică, proba eliminatorie n-ar trebui să ridice probleme, tot așa cum poate ar fi fost «avantajați» de specializarea pe care o au profesorii care predau științe exacte.”
Prima probă: 69,11% promovare și media 6,45. „A fost mai degrabă o cursă contracronometru”
La proba eliminatorie de evaluare a competențelor, candidații au avut de rezolvat 20 de itemi de raționament verbal, numeric și logic, în 60 de minute. Pentru promovare era necesară nota 6, iar rezultatul nu intră în calculul mediei finale.
Anca Florea atrage atenția că rezultatele nu pot fi interpretate exclusiv prin prisma notelor extreme și că distribuția acestora trebuie analizată în ansamblu.
„Analiza rezultatelor nu se face prin raportare numai la extreme: note de 1 și 1,5, dar și note de 9,5 și 10. Specialiștii știu foarte bine asta. Dacă analizăm numărul candidaților care au obținut diferitele note posibile pentru un test cu 20 de întrebări, fiecare răspuns corect având 0,5 puncte, remarcăm faptul că rezultatele înregistrate aproape confirmă Curba lui Gauss.”
Profesoara ridică apoi problema calibrării psihometrice a subiectelor, dar și a timpului efectiv necesar pentru rezolvarea lor.
„A fost însă realizată calibrarea psihometrică a itemilor utilizați în proba de evaluare a competențelor, evident anterior administrării testului?”
În cazul exercițiilor de raționament numeric, Anca Florea critică inclusiv organizarea materialelor de concurs, care, în opinia sa, a îngreunat rezolvarea subiectelor.
„Dacă ne referim la itemii de raționament numeric, cred că mulți știm să calculăm modificări relative, să facem diferența conceptuală dintre procent și punct procentual, să extragem valorile dintr-un grafic etc. Întrebarea este de cât timp aveam nevoie pentru a realiza efectiv calculul pe hârtie? Să nu uităm un aspect esențial: A existat recomandarea de a fi folosite, ca ciorne, paginile netipărite din setul cu subiecte – paginile cu subiecte și ciorne pe spate erau capsate. Prin urmare, candidatul scria pe ciornă și trebuia mereu să revină asupra subiectului, întorcând fila respectivă. Nu este oare firesc să ai subiectele «în față» atunci când preiei valori numerice sau când citești variantele de răspuns?”
În ceea ce privește raționamentul logic, profesoara consideră că unele exerciții presupuneau cunoștințe și algoritmi cu care nu toți candidații erau familiarizați.
„Grila 20 este un veritabil item de logică juridică/gândire critică, nu dificil pentru cei familiarizați cu algoritmii specifici, dar foarte dificil pentru cei care nu au lucrat niciodată cu asemenea algoritmi. În oricare dintre situații, numai impunerea «legilor», a condițiilor de posibilitate și verificarea fiecărei variante de răspuns necesitau un timp de lucru mai mare decât cel alocat, ca medie, pentru citirea și rezolvarea celorlalți itemi, în condițiile în care apreciam anterior că existau probleme de încadrare în timp chiar și pentru itemii cu grad de dificultate scăzut.”
Anca Florea consideră că timpul insuficient și numărul redus de itemi pentru fiecare competență au afectat capacitatea testului de a evalua corect candidații.
„S-a reușit în fapt verificarea corectă a fiecărei competențe? Evident că nu, atât timp cât candidatul știa că trebuie să rezolve minimum 12 itemi într-un timp care oricum îl presa. A fost mai degrabă o cursă contracronometru. Are M.E.C. în acest moment, în urma rezultatelor obținute la această probă, o imagine obiectivă asupra competențelor viitorilor directori? Tind să cred că răspunsul este unul negativ.”
A doua probă: 98,24% promovare, media 8,89 și 700 de note de 10
În contrast cu rezultatele primei probe, testul de legislație, management și leadership educațional a avut, potrivit datelor prezentate de Anca Florea, o rată de promovare de 98,24%, o medie a notelor de 8,89 și 700 de candidați care au obținut nota 10.
Spre deosebire de prima probă, nota de la testul de cunoștințe intră în calculul mediei finale, iar pragul de promovare este 7.
„Cum ne explicăm faptul că subiectele din cadrul probei eliminatorii au condus la un procent de promovare mic, cu o medie a notelor de 6,45, în timp ce itemii din cadrul probei de verificare a cunoștințelor au avut un grad de dificultate scăzut, astfel încât media notelor a fost de 8,89?”
Profesoara consideră că dificultatea redusă a celei de-a doua probe poate limita capacitatea acesteia de a diferenția candidații, ceea ce ar crește importanța interviului în stabilirea rezultatelor finale.
„Să se fi dorit oare eliminarea unui număr mare de candidați ca urmare a primei probe scrise?”
Pornind de la diferențele dintre rezultate, Anca Florea formulează o serie de întrebări despre modul în care a fost construit concursul.
„Să se fi dorit oare eliminarea unui număr mare de candidați ca urmare a primei probe scrise, astfel încât un număr mare de directori să fie numiți în continuare prin delegație?
Să se fi dorit oare ca proba de evaluare a cunoștințelor să nu poată face o ierarhizare riguroasă a candidaților, astfel încât în cazul posturilor solicitate de mai mulți concurenți, interviul să facă diferența?
Presupunând că răspunsul la întrebarea anterioară ar fi afirmativ, am avea bune temeiuri să considerăm că, dată fiind componența comisiei de evaluare, factorul politic poate avea, din nefericire, un rol important?
Să fi greșit oare C.N.C.E. în calibrarea itemilor pentru cele două probe scrise?
Să fie oare o metodologie imperfectă sau o aplicare defectuoasă a ei?”
Profesoara nu exclude nici posibilitatea ca unii candidați să se fi pregătit insuficient pentru prima probă, în timp ce legislația și managementul le erau familiare din practica profesională.
Ea critică, de asemenea, reacțiile apărute în spațiul public după eliminarea unor directori cu experiență la prima probă.
„Să nu uităm faptul că după prima probă, directori cu experiență, recunoscuți pentru managementul performant pe care l-au avut în mandatele anterioare, nu au promovat. La ce am asistat ulterior în social media? La atacuri subumane, la jigniri, la atitudini reprobabile pe care numai un individ needucat, grobian le poate manifesta.”
Întrebările privind o eventuală intenție de eliminare a candidaților sau de favorizare a departajării la interviu reprezintă ipoteze formulate de profesoară, nu concluzii demonstrate de rezultatele concursului.
„Noua conducere a ministerului trebuie să analizeze oportunitatea continuării acestui examen”
Anca Florea consideră că problema concursului este cu atât mai importantă cu cât inspectoratele școlare, responsabile de organizarea acestuia și implicate în evaluarea candidaților la interviu, sunt conduse de persoane numite temporar, fără concurs.
„Acestea sunt acum întrebări deschise. Îmi permit să formulez o simplă opinie: Noua conducere a ministerului trebuie să analizeze oportunitatea continuării acestui examen, în condițiile în care în inspectoratele școlare, care sunt direct răspunzătoare de organizarea și, într-o bună măsură, inclusiv de evaluarea probei de interviu, inspectorii sunt numiți prin DELEGAȚIE, de multe ori în absența unor criterii corecte de evaluare.”
Profesoara subliniază că Ministerul Educației trebuie să țină cont și de sesizările depuse de candidați, precum și de riscul ca aplicarea defectuoasă a procedurilor să compromită credibilitatea întregului concurs.
„Temeiuri suficiente, deci logic corecte, există; sunt cele amintite anterior. Vom vedea dacă opinia se va dovedi și adevărată, inclusiv în contextul unor sesizări pe care candidații înscriși la concurs le-au făcut. Cred că un concurs irelevant, viciat în unele cazuri și de aplicări greșite ale procedurilor, poate genera un rău mai mare decât anularea lui. Este sarcina, deloc ușoară, a noii conduceri a ministerului să identifice și să aplice soluția care are cel mai mic cost de oportunitate.”
Concursul național pentru directori și directori adjuncți din 2026 este organizat după mai mulți ani în care majoritatea funcțiilor de conducere din școli au fost ocupate prin detașare. Edupedu.ro a documentat anterior faptul că inspectoratele școlare, care au un rol esențial în organizarea concursului, sunt conduse la rândul lor prin numiri temporare, în lipsa unor concursuri pentru funcțiile de conducere și control.
Anca Florea a criticat în repetate rânduri această situație și a cerut depolitizarea managementului școlar și organizarea concursurilor pentru inspectori înaintea celor pentru directori.
