Reacție dură a profesoarei de Limba și literatura română Lidia Mîrzac din Suceava după demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David. Ea afirmă că plecarea acestuia era „așteptată ca aerul după o lecție predată prost și cu aroganță” și susține că fostul ministru a fost „incapabil să înțeleagă școala reală, dar perfect capabil să se creadă salvatorul ei”. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public, în contextul anunțului oficial privind demisia ministrului.
„A guvernat educația fără să-l intereseze impactul real asupra elevilor – copii transformați în statistici, vieți școlare reduse la slide-uri”, afirmă profesoara, care îl acuză pe Daniel David că a tratat profesorii „cu condescendență”, sub „masca falsă a rigorii academice”, și că a vorbit despre cadrele didactice „ca despre o problemă, nu ca despre coloana sistemului”.
Lidia Mîrzac susține că Daniel David „se credea salvatorul educației românești”, deși „habar nu are cum e școala reală, aceea cu profesori obosiți, copii pierduți și programe care nu funcționează decât pe hârtie”. În același mesaj, profesoara critică pozițiile publice ale fostului ministru privind norma didactică, afirmând că ele arată „ce fel de profesor ești tu”, în condițiile în care nu ar fi înțeles volumul real de muncă al unui cadru didactic debutant.
Redăm integral textul profesoarei Lidia Mîrzac de la Colegiul Silvic Bucovina din Câmpulung Moldovenesc:
„În sfârșit, Daniel David a plecat. O demisie așteptată ca aerul după o lecție predată prost și cu aroganță. Nu pentru că ar fi înțeles ceva, ci pentru că n-a mai putut ignora evidența.
A guvernat educația fără să-l intereseze impactul real asupra elevilor – copii transformați în statistici, vieți școlare reduse la slide-uri. Iar profesorii? Niciun ministru nu i-a jignit mai constant și mai condescendent decât el, sub masca falsă a „rigorii academice”. A vorbit despre ei ca despre o problemă, nu ca despre coloana sistemului.
Incapabil să înțeleagă școala reală, dar perfect capabil să se creadă salvatorul ei. Un om imun la feedback, alergic la realitate, convins că, dacă nu e înțeles, e pentru că e prea deștept – nu pentru că spune prostii.
Sincer, încă mă mir cum a ajuns profesor cineva care înțelege atât de puțin oamenii, învățarea și responsabilitatea. Ca ministru a fost de nefrecventat. Ca idee, de evitat. Ca amintire, va rămâne una detestabilă!
În istorie nu va intra ca reformator, ci ca cel mai nefrecventabil ministru al Educației – unul de care școala românească scapă, în sfârșit, fără regrete.
DD e genul ăla de om pe care nu-l vrei în preajmă, pentru că simți deodată nevoia să ieși la aer, genul ăla care confundă grav autoritatea cu autoimportanța. Cu o autosuficiență narcisico-patologică, are mereu aerul că aduce tablele legii, dar, când deschide gura, descoperi că sunt doar foi A4 albe, fără conținut.
Între ce vrea să pară și ce este se cască o discrepanță atât de mare, încât personajele lui Caragiale sunt mici copii. E important nu pentru ce face, ci pentru că se vede important. Iar de aici până la complexul mesianic e doar un pas mic. Se credea salvatorul educației românești, dar habar nu are cum e școala reală, aceea cu profesori obosiți, copii pierduți și programe care nu funcționează decât pe hârtie.
(Să spui tu, profesor, că două ore de predare în plus nu înseamnă mărirea numărului de ore de muncă înseamnă că, de când ești profesor, tu nu te-ai pregătit niciodată serios pentru a ține cursul în fața studenților! Să nu înțelegi tu că fiecare oră din norma didactică înseamnă, pentru un debutant, cel puțin o oră și jumătate – CEL PUȚIN – de pregătire – deci, înainte norma era de 18 ore: 18 + 18 × 1,5 = 47 de ore pe săptămână, iar la o normă de 20 de ore muncești 50 de ore pe săptămână, cel puțin, ca debutant, fără să punem la socoteală corectări de lucrări, activități extracurriculare, simulări, ședințe etc. Asta arată ce fel de profesor ești tu.)
Habarnismul nu era zgomotos la el. Era calm, academic, bine coafat. Nu urla, improviza și spunea lucruri mari despre sisteme pe care nu le înțelege decât din PowerPoint-uri. E tipul de om care explică înotul fără să fi intrat vreodată în apă și apoi se miră că lumea se îneacă.
Demisia? Nu e o tragedie. E doar momentul în care masca a obosit să mai stea pe față și impostura și ticăloșia ies la iveală”.
Luni seara, Daniel David a confirmat că și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră”, a transmis acesta.
Într-un mesaj publicat pe blogul său, Daniel David a precizat că decizia de a se retrage este „definitivă” și că nu a vizat niciodată „o carieră politică”, susținând că a acceptat funcția „pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză”. El a invocat, printre motive, potrivit surselor Edupedu.ro, contextul crizei fiscal-bugetare și angajamentele Coaliției, precum și faptul că erau avute în vedere noi tăieri bugetare care ar fi urmat să afecteze inclusiv învățământul universitar.
- În mesajul la final de mandat, Daniel David a abordat și controversa legată de programa de limba și literatura română pentru liceu, cunoscută drept „programa Fotache”, precizând că a amânat adoptarea acesteia „ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice”, lăsând decizia finală în sarcina viitorului ministru.
Potrivit surselor Edupedu.ro, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul Educației, iar Luciana Antoci ar fi luată în calcul pentru funcția de secretar de stat responsabil cu învățământul preuniversitar. Premierul Ilie Bolojan ar urma să anunțe mai întâi un ministru interimar, urmând ca numirea unui titular să fie făcută după sărbători. Detalii aici
Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a transmis că demisia lui Daniel David „reprezintă un eveniment politic, nu o rezolvare a crizei profunde din învățământul preuniversitar”. Potrivit sindicatului, „schimbarea de persoane nu este suficientă”, fiind necesară „schimbarea deciziilor politice”.
Demisia a generat rapid reacții în spațiul public. Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu s-a solidarizat cu Daniel David, susținând că acesta „a avut curajul să facă reforme grele”, pe care le consideră „necesare”. În același timp, măsurile de austeritate aplicate în educație în timpul mandatului său – majorarea efectivelor de elevi la clasă, comasarea a peste 1.000 de școli și grădinițe, reducerea plății cu ora, desființarea a 14.000 de posturi didactice și creșterea numărului de elevi care învață în regim simultan – au fost intens contestate de sindicate și de o parte a corpului profesoral.