„Profesorul nu discută cu elevii dileme etice, morale / decizii cu impact similar” și „nu propune activități care pot dezvolta empatia” în rândul elevilor. Acestea sunt cele două comportamente didactice „indezirabile” observate cel mai frecvent la clasă în cadrul unei cercetări privind sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu, studiu publicat recent de Ministerul Educației-UNICEF România. Acesta a consemnat comportamente ale profesorilor considerate de specialiști a avea efecte negative asupra stării de bine și dezvoltării socio-emoționale a elevilor.
Comportamentele indezirabile ale profesorilor, din punct de vedere al învățării socio-emoționale, au fost observate cel mai des la disciplinele STEM (științe, tehnologie, matematică), dar și la religie. Iar în cazul dirigenției, studiul notează: „Dirigenția, care ar trebui să fie un spațiu de sprijin și relaționare, pare să devină un indicator al unei rupturi de comunicare între profesor și clasă”.
- Cercetarea ce stă la baza Analizei stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial din România, publicată luna aceasta, a inclus atât un studiu de tip sondaj, cât și alte acțiuni, inclusiv 103 activități de observare la clasă.
În cadrul acestora au fost colectate informații cu privire la modul cum se comportă profesorii „în relație cu caracteristicile învățării socio-emoționale”. Ce înseamnă, mai precis, aceasta:
- „Procesul prin care elevii dezvoltă abilități de a-și recunoaște și gestiona emoțiile, de a construi relații sănătoase, de a lua decizii responsabile și de a gestiona sănătos provocările sociale”.
O serie de comportamente cu potențial de susținere a învățării socio-emoționale – precum încurajarea elevilor de a-și exprima opiniile, reacții cu calm la greșelile elevilor, utilizarea unor tehnologii digitale – au fost observate frecvent.
Dar des au fost constatate și comportamente didactice indezirabile, „cu efecte negative asupra stării de bine și a dezvoltării socio-emoționale a elevilor”.
Cel mai des, din acest punct de vedere, au fost observate trei comportamente:
„Profesorul NU discută cu elevii dileme etice, morale/ decizii cu impact similar”
- situația a fost constatată în 58% din cazuri. Potrivit analizei, acest tip de comportament s-a constatat mai ales în mediul urban și la clasa a V-a, precum și la clasele cu învățământ simultan. Din punct de vedere al disciplinelor, comportamentul a fost observat mai ales la ore de Biologie, Educație muzicală, Limbi străine, Matematică
- Potrivit raportului: „Pe de o parte, este notabil faptul că tocmai disciplinele care ar putea beneficia de contextualizări morale și de reflecții etice (ex. în biologie – etica față de mediu; în limbi străine – dileme culturale) ratează aceste oportunități. Pe de altă parte, acest aspect atrage atenția asupra nevoii de a include această tematică în majoritatea programelor școlare, pentru o abordare interdisciplinară a temelor de etică și morală.”
„Profesorul NU propune activități care pot dezvolta empatia (ex. joc de rol, „ce ai face în locul lui X”, „cum crezi că s-a simțit”, „de ce credeți că a reacționat așa etc.)”
– situația a fost observată în 42% din cazuri. Cel mai des, comportamentul a fost identificat tot în mediul urban, dar la clase mai mari (VII-VIII) și în învățământul simultan. De notat că Religia, alături de Biologie, Limbi străine și Informatică se numără printre disciplinele unde profesorii s-au remarcat cel mai frecvent prin lipsa activităților de dezvoltare a empatiei.
– Potrivit raportului: Lipsa „afectează cu precădere clasele VII–VIII, adică exact perioada preadolescenței, când elevii au cea mai mare nevoie de sprijin relațional și autoreglare afectivă. Disciplinele cel mai des implicate au fost cele care, paradoxal, au un potențial ridicat de reflecție și exprimare emoțională – limbi străine, religie”.
„Profesorul NU discută perspectivele diferite/alternative propuse de elevi ”
- această situație a fost, de asemenea, observată în mai bine de o treime din cazuri (38%). Cel mai des a fost observată în mediul urban și la clasa a VIII-a. Din punct de vedere al disciplinelor, situația a fost constatată cel mai des la orele de Biologie, Geografie, Informatică și Matematică
- Potrivit raportului: Situația „poate reflecta o cultură didactică autoritară, centrată pe conformare și reproducere, nu pe dialog și pe abordarea constructivă a învățării, în care elevul este co-creator al cunoașterii alături de profesor. Aceasta poate avea consecințe directe asupra autonomiei cognitive, încrederii în sine și implicării autentice în învățare.”
Alte comportamente didactice indezirabile observate des (peste 20% din cazuri), dar nu într-o măsură atât mare precum cele menționate mai sus au fost:
- „Profesorul sancționează verbal anumite comportamente ale elevilor (ex. Răspunsurile greșite, opinii contrare cadrului didactic, ezitări etc.)” (27%)
- „Profesorul nu s-a oprit din lecție pentru a acorda suport emoțional unui elev sau să rezolve o problemă de interacțiune între elevi (deși acest lucru era necesar)” (25%)
- „Profesorul nu face referire pe parcursul orei la afecte sau orice alte referiri la sentimente” (21%)
- „Profesorul nu apelează la lucru în echipă” (21%)
Analiza citată concluzionează, între altele, că asemenea probleme apar mai ales la discipline din categoria STEM (Chimie, Biologie, Fizică, Matematică, Informatică), dar și la Religie. Iar ele sunt observabile mai ales la clasa a VIII-a, unde există o presiune academică mare, precum și la clasele cu regim simultan, unde există un context organizatoric dificil.
Comportamente indezirabile ale elevilor, din perspectiva învățării socio-emoționale
Iar situația se regăsește, parțial, și în comportamentele neadecvate ale elevilor din punct de vedere al învățării socio-emoționale, așa cum au fost observate la clasă:
- Cel mai des (70% din cazuri) ei nu au făcut referire la afecte, lucru vizibil mai ales în clasele cu învățământ simultan. Disciplinele unde s-a remarcat acest tip de comportament au fost, însă, diferite: pe lângă orele de biologie, la orele de educație muzicală, educație tehnologică, istorie, limba germană
- La fel de des (70%), elevii nu au propus alte perspective decât cele prezentate de profesor – lucru observat mai ales în învățământul simultan și la orele de biologie, chimie, educație tehnologică, fizică și TIC
Iar în o treime dintre cazuri (33%) elevii nu s-au conformat observațiilor de tip regulator făcute de profesor – lucru observat mai ales la orele de biologie și la dirigenție. „Dirigenția, care ar trebui să fie un spațiu de sprijin și relaționare, pare să devină astfel un indicator al unei rupturi de comunicare între profesor și clasă sau un mediu perceput de elevi ca fiind mult mai permisiv, comparativ cu celelalte discipline de studiu”.
Citește și:
Un sfert dintre elevii de gimnaziu din România petrec aproape la fel de mult pe Internet cât petrec la școală / În medie, elevii stau online la fel de mult ca în compania familiei, iar jumătate folosesc cel mai mult Internetul înainte de culcare – Raport UNICEF – Ministerul Educației
Doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar, deși acesta este prezent în școală, arată un raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România / Elevii nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
C.I.
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
9 comments
Ce nu știți din sociologie e că grupul de elevi de la școală , cu care ei petrec atât de multe ore, influențează muuuult, poate mai mult decât cei trecuți 7 ani de acasă și neexersati zilnic, că nu au cu cine sau au părinți prea obosiți să își mai bată capul cu „de ce fură copilul meu covrigii altuia?”.
Observ din studiu ca profesorii de Mate sunt cam prezenții în chestiuni indezirabile? întâmplător? Orgolii inflaționate? De către aberația de EN (cu doar Ro, Mate și limba maternă?!) și rolul lor în EN? Când îți pui, MEC, o gheață peste ceafă să te trezești? Asta semeni, asta culegi, retrogradule. Așa respecți alte materii, așa respectă și prof. rolul lor. Reciprocitate, nu? Ia, în afară de observații, să afle un studiu și cauzele! Ne facem că redescoperim apa…
Să bagi STEAM in așa mizerie e odios. STEM e bine, voi sunteți ce nu trebuie, politrucilor.
Profesorii de religie nu au,, empatie” și nu discuta,, probleme morale și de,, etică „.”??? Poftim??? Progresistilor, visați la scoaterea lui Hristos, ștergerea lui Dumnezeu din scoli!Vai de poporul fără Dumnezeu!
Părinții au vreun rol in dezvoltarea empatiei, in corectarea comportamentului copiilor, in învățarea normelor elementare de igiena sau totul cade pe umerii profesorilor?
Deci eu ca si profesornde TIC, in loc sa ii invat pe elevi cum sa foloseasca un calculator, internetul si aplicatiile office ar trebui sa discut cu ei despre sentimente, dileme etice si morale? Si ce alte perspective sa spuna elevii vand vine vorba de discipline reale ca matematica. La Info si TIC ce ar trebui sa spuna cand eu ii arat cum editeaza un text sau un slide „Domnule profesor, eu nu cred ca ati facut corect, trebuie apasat pe alt buton”. Oameni buni, in disciplinele reale nu există „cred” sau „nu cred” si nu au ce cauta. Ce treaba au problemele etice si morale cand vine vorba de matematica, fizica, info si tic? Voi chiar irosiți resurse pentru astfel de sondaje dosr pentru a gasi nod in papura si pentru a gasi cine stie ce motive aberante pentru a critica învățământul?
Ca și cadru didactic îmi fac meseria cum trebuie si încerc sa le insuflu elevilor mei valori morale, dar, din păcate, „cei șapte ani de acasa” si educația din familie primează. Orice le-am spune, exemplul părinților este definitoriu pentru dezvoltarea unui copil. Hai sa nu mai aruncam cu noroi unii in alții si sa facem echipa pentru progresul si dezvoltarea copiilor!
Multumim pentru sinteza utilă!
În același timp,
A nu se confunda profesorii de la discipli ele reale Științe, Tehnologie, Matematica, care predau unidisciplinar, cu profesorii STEM sau STEAM, care există in sisteme alternative celui formal și care predau în manieră integrată.
Educația STEAM, tocmai prin definitia ei de a include artele/stiintele umaniste, urmareste gasirea solutiilor optime tehnic dar și potrivite pentru sufletul omului.
Deci „profesorii STEAM” și „profesorii de la Științe reale/naturale” sunt sintagme care desemnează categorii diferite.
Cele mai bune!
Dați -va jos din copaci și de pe piedestalele pe care v ați cocoțat înainte să vorbiți, determinaților care doar faceți hârtii și sondaje din pix!
Pentru ca la propagandistii astia care publica asemenea ineptii este de asteptat ca la tehnologie, stiinte si matematica sa se „propuna activitati care sa dezvolte empatia”.
Inca putina spalare pe creier cu asemenea articole si elevii o sa invete la stiinte si tehnologie cum se empatizeaza cu migrantii sau cu pedofilii iar la matematica o sa invete ca „matematica e rasista” si ca 1+1 fac 2 doar daca altii nu se simt ofensati.
La mate trebuie discutat despre matematica nu despre starea de bine si nemurirea sufletului. De asta suntem prosti, discutam aiurea!