Scriitorul și profesorul Radu Vancu critică dur Academia Română după ce Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent, acuzând instituția că este dominată de „naționalism extremist de rit georgist” și că decizia reprezintă „un eșec al tuturor conducerilor din ’90 până azi”. Într-o postare pe Facebook, Vancu susține că argumentele invocate împotriva lui Cărtărescu sunt scandaloase și că forul trebuie să își asume public dezbaterile interne privind admiterea noilor membri.
„Ar trebui să fie obligatoriu ca dezbaterile Academiei Române privind admiterea noilor membri să fie publice. Nu votul – acela să fie secret, cum e normal. Ci dezbaterile, cum zic. Fiindcă altfel ajungem la situații precum cea privindu-l pe Mircea Cărtărescu: cel mai important scriitor român contemporan e respins din cea mai importantă instituție de consacrare culturală & academică a României”, a scris Vancu.
Mai grav decât respingerea în sine, spune el, sunt argumentele invocate împotriva lui Cărtărescu, care ar fi fost acuzat că „denigrează” figuri culturale precum Mihai Eminescu și Emil Cioran, menționând aspecte istorice controversate despre aceștia. Radu Vancu este scriitor și profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Scriitorul afirmă că Ana Blandiana a protestat împotriva atmosferei din Academie, comparând discuțiile din interior cu cele din publicațiile „Săptămâna” ale lui Eugen Barbu sau „România Mare” ale lui Corneliu Vadim Tudor. Scriitorul susține că instituția trebuie să își asume transparența și să publice intervențiile membrilor săi, pentru a arăta cine și pe ce bază ia decizii.
„Academia Română ar fi putut fi extraordinară – dar a eșuat în naționalism toxic & rânced. Nu trebuie să permitem ca România să eșueze precum Academia ei”, a concluzionat Radu Vancu în textul său, care poate fi citit integral mai jos în articol.
- Edupedu.ro a relatat, miercuri, că Mircea Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent.
Postarea integrală a scriitorului Radu Vancu:
„Ar trebui să fie obligatoriu ca dezbaterile Academiei Române privind admiterea noilor membri să fie publice. Nu votul – acela să fie secret, cum e normal. Ci dezbaterile, cum zic. Fiindcă altfel ajungem la situații precum cea privindu-l pe Mircea Cărtărescu: cel mai important scriitor român contemporan e respins din cea mai importantă instituție de consacrare culturală & academică a României.
Iar ce e și mai grav nu e doar respingerea în sine – oricum scandaloasă. Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu & Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit – iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate & răsprobate istoric – dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează.
Ana Blandiana s-a ridicat & a protestat, spunând că atmosfera discuțiilor din Academie e exact cea din „Săptămâna” lui Eugen Barbu sau din „România Mare” a lui Vadim Tudor. For the record, nu știu asta de la doamna Blandiana însăși, ci din altă sursă – dar am ținut să consemnez aici că mai există și oameni onești în Academie. Cărora, cum mi-au spus, le e o rușine enormă.
În orice caz, dacă nu are nimic de ascuns, Academia Română ar trebui să facă publice discuțiile & intervențiile acestea. Inclusiv textul indignat al acelui academician, el însuși prozator, pentru care constatarea lui Cărtărescu privitoare la trecutul legionar al lui Cioran e o culpă enormă & inacceptabilă, de natură să-i blocheze intrarea în Academie. Inclusiv textele acelor membri care-l acuză pe Mircea Cărtărescu de denigrarea lui Eminescu. Toate acestea ar trebui să fie conversație publică – de vreme ce Academia însăși e for public. Altfel, așa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist. Ceea ce, dacă e adevărat (& Academia nu-mi dă motive să cred că nu e), e un eșec al tuturor conducerilor Academiei din ’90 până azi.
Fiindcă, pe de o parte, e evident că ultimele 3 decenii sunt printre cele mai bune ale culturii române: avem o cinematografie extraordinară, o literatură așijderea, artele vizuale sunt și ele tot mai vizibile pe plan mondial, teatrul face săli pline cu spectacole la rândul lor extraordinare ș.am.d. Pe de altă parte, Academia Română nu a reușit să rețină decât prea puțin din spiritul acesta atât de viu & fertil al culturii române cu care are norocul să fie contemporană.
Încât avem acum cu toții, ca țară, exemplul unei instituții românești care ar fi putut fi extraordinară – dar a eșuat în naționalism toxic & rânced. Nu trebuie să permitem ca România să eșueze precum Academia ei. Asta a ajuns Academia Română: trebuia să fie „așa da!”-ul nostru național, exemplul viu pentru ce putem să facem mai bine pe lume. Și a ajuns exact contrariul: „așa nu!”-ul nostru național, caveat-ul, lecția perfectă despre cum nu trebuie să fim. Suntem, așadar, poporul care va trebui să fie mai înțelept decât propria Academie. (Glumind trist – nici n-ar trebui să fie prea greu.)”.
Citește și:
Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției – Rodica Zafiu, președintele secției de Filologie / Ea spune că la votul preliminar din secție scriitorul obținuse 9 din 9 voturi / „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect”
Ana Blandiana critică Academia Română, despre care spune că a respins alegerea lui Cărtărescu în for pentru că este „manipulată de ură, invidie, frustrări”
Redacția
G4Media.ro
