Pierderile de învățare asociate închiderii școlilor sunt reale, iar impactul lor este substanțial mai ales asupra mediilor defavorizate, arată studii realizate până acum în țări bogate, ceea ve sugerează că împactul în țările mai puțin bogate este și mai puternic, arată o analiză publicată zilele trecute de doi experți ai Băncii Mondiale. Ei arată că, în fața acestor pierderi, guvernele au acum trei mari priorități în privința educației: să introducă de urgență programe ample de recuperare a învățării pierdute, să protejeze bugetele pentru învățământ și să adapteze curriculumul și să adopte tehnologia așa încât acesta să se poată plia rapid, pe viitor, la trecerea școlii din offline în online.
- Analiza BM, semnată de specialiștii în educație Robin Donnelly și Harry Patrinos, discută situația din Europa și Asia Centrală și invocă studii realizate în Belgia, Olanda, Elvetia și Marea Britanie ce confirmă existența unor pierderi semnificative de învățare, în urma închiderii școlilor. În Asia Centrală, ei fac referire la o situație similară înregistrată în Kazahstan.
Potrivit celor doi, aceste pierderi de învățare îi afectează mult mai profund pe elevii din gospodării cu un nivel mai scăzut de educație, care sunt loviți mai puternic decât elevii din medii avantajate din punct de vedere socioeconomic.
Ei arată că studiile citate au fost realizate în țări bogate din Europa, fiind de așteptat ca situația să fie mult mai gravă în țări mai puțin bogate sau sărace, unde inechitatea este mai profundă și unde părți mari ale populației trăiesc sub pragul sărăciei.
Analiza arată că, până acum, pierderile de învățare au fost asociate, în studii, cu scădere a ocupării locurilor de muncă și cu veniturile obținte de oameni.
Cei doi analiști recomandă autorităților din țările europene și central-asiatice să intervină pentru a combate efectele negative asociate pierderilor de învățare.
Cele trei recomandări ale experților Băncii Mondiale:
1. Implementarea programelor de recuperare a învățării pierdute – măsură care, spun cei doi, trebuie asigurată “imediat”, începând cu identificarea celor care au cel mai mult de suferit și cu atenție mai mare, în general, către mediile dezavantajate.
2. Protejarea bugetului educației – Având în vedere impactul financiar major al pandemiei, este de așteptat ca guvernele să apeleze la tăieri de bugete în diverse domenii, în perioada inimă. Potrivit analizei, pentru a asigura un reviriment de durată, este esențial ca bugetele pentru educație să fie protejate, iar școlile care au cel mai mult nevoie de finanțare să fie sprijinite.
3. Pregătiri pentru șocuri viitoare: Țările trebuie să aplice învățăturile căpătate de pe urma acestei crize și să se adapteze așa încât educația să fie mai bine pregătită să facă față unor astfel de șocuri, pe viitor. Școlile să fie mai bine pregătite să poată trece ușor din offline în online, ceea ce implică nevoia să fie dezvoltat un curriculum flexibil, iar profesorii să fie mai bine echipați să administreze predarea, în cazul unor noi închideri.
Photo 184000453 © Arne9001 – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Redacția