Programele de mentorat pentru cadrele didactice trebuie aplicate prioritar în educația timpurie și școala primară și în zonele rurale, care au cea mai mare nevoie de sprijin – raportul OCDE privind Educația din România

România ar trebui să acorde prioritate implementării de programe de mentorat pentru cadrele didactice din școlile și sectoarele care ar avea cel mai mult de profitat de pe urma unor astfel de măsuri – școlile primare și unitățile de educație timpurie din mediul rural, arată raportul OCDE privind Educația și Competențele în România. Măsura este prezentată drept unul dintre elementele-cheie pentru a face să avanseze calitatea programelor educaționale în zonele care au cea mai mare nevoie, alături de alte inițiative precum întărirea poziției directorului de școală și dezvoltarea învățământului dual.

Potrivit documentului, sistemul educațional din România ar trebui să aibă în vedere, în desfășurarea programelor de mentorat că este un lucru dificil de identificat, instruit și administrat un număr mare de mentori calificați. Acest lucru înseamnă, din experiența statelor OCDE, că schemele de mentorat ar fi mai eficiente dacă sunt desfășurate la scară redusă.

Din acest punct de vedere, astfel de practici ar trebui să fie introduse în rutina zilnică în ciclurile unde sunt esențiale – acelea din fazele inițiale ale educației, în care elevii pun bazele învățării și acumulează primele competențe, în formă primară. 

• „Acest lucru se aplică atât unităților din preșcolar, cât și școlilor primare, mai ales în școli mici rurale, organizate în clustere”, arată documentul citat.

Raportul organizației internaționale notează că „eforturile de desfășurare a mentoratului la scară mare au nevoie de timp, de aceea va fi, probabil, nevoie ca atenția inițială să se îndrepte spre centrele și profesorii care au nevoie mai mare de așa ceva”.

Iar România, mai arată experții OCDE, își poate structura și programele de dezvoltare a mentoratului în rândul directorilor de școli în funcție de 3 direcții care și-au dovedit eficiența în alte țări. Dintre acestea, prioritizarea este pe primul loc:

1. Selectarea atentă și instruirea mentorilor într-o manieră bine țintită, un punct de plecare în procese care pot fi scalate ulterior fiind acela în care, de exemplu, de a aloca resurse în special pentru lideri din zona clusterelor școlare din zone dezavantajate și pentru debutanți
2. Folosirea unor standarde de bună practică (este oferit exemplul Cadrului de Leadership Transformațional elaborat de o fundație din SUA pentru evaluarea directorilor de școli din această țară. 
3. Combinarea unor acțiuni de mentorat individual și colectiv.

Citește și:

Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

Activitatea de mentorat în creșe și grădinițe, necesară în contextul preluării creșelor la Ministerul Educației / Mentoratul trebuie să pornească de la nevoile celor aflați la început de carieră – scrisoare metodică

Mentoratul didactic pentru profesorii stagiari din mediul rural, un subiect la care ministrul Cîmpeanu nu are răspuns clar: „Lucrurile cumva se vor așeza de la sine”

Profesoara Antoaneta Luchian: E nevoie de mai multă practică pedagogică în formarea inițială / Examenul de titularizare să rămână, dar să fie însoțit de masterat didactic, de asistență la clasă și mentorat real, să treacă prin toate etapele a ceea ce înseamnă viața școlii

Foto: © Fizkes | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.