Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiului Psihologilor din România, L58/2026, a rămas cu un singur inițiator, conform fișei de proiect. Acesta este deputatul PSD Adrian Solomon. Ceilalți 19 parlamentari și-au retras semnăturile din lista susținătorilor proiectului.
Între timp, proiectul a primit raport comun de respingere din partea comisiilor pentru învățământ, muncă și sănătate din Senat. Acestea sunt comisii de fond și raportul lor este cel dezbătut și votat în plenul camerei superioare a Parlamentului.
Senatul este prima cameră sesizată în cazul acestei inițiative legislative.
Potrivit fișei legislative, termenul de adoptare tacită este 19 martie 2026. Dacă proiectul nu este votat până la această dată, acesta va fi considerat adoptat tacit și va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.
Inițiativa legislativă a fost depusă pe 16 decembrie, de 20 de parlamentari inițiatori. Edupedu.ro a scris pe 3 februarie 2026 despre retragerea a 15 dintre semnatari, însă de atunci încă 4 au transmis Biroului permanent al Senatului solicitări oficiale de retragere a semnăturilor.
Proiectul generat valuri de nemulțumire în rândul psihologilor practicieni și a strâns peste 260 de opinii și puncte de vedere din partea persoanelor interesate, în cadrul procedurii de consultare publică de pe site-ul Senatului. Multe dintre aceste poziții au venit din partea psihologilor și a organizațiilor profesionale din domeniu, care au criticat unele dintre prevederile proiectului sau propunerea de lege în ansamblu, solicitând retragerea ei.
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea exercitării profesiei de psiholog și organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner, a susținut chiar el retragerea proiectului de lege L58/2026 privind reglementarea profesiei de psiholog, afirmând că unele prevederi contrazic legislația existentă.
El a criticat în special propunerea ca accesul în profesie să fie condiționat de absolvirea unui program de master, deoarece legea actuală permite obținerea dreptului de practică pe baza diplomei de licență, în acord cu regulile europene privind profesiile reglementate.
Cracsner mai spunea la începutul lunii februarie că proiectul introduce examene suplimentare și filtre administrative care mută problema calității pregătirii de la universități către accesul în profesie și ar putea crea bariere pentru absolvenți. În opinia sa, inițiativa amestecă recomandări europene cu norme obligatorii și ar putea favoriza interese ale unor universități sau grupuri din mediul academic interesate să atragă mai mulți studenți la programe de master.
Sistemul de „standardizare” a testării psihologice prin platforme digitale private și examenul național obligatoriu au fost criticate și de APAR sau alte organizații ale psihologilor din România, pluis de foarte mulți psihologi independenți pentru că, susțin aceștia, aceste lucruri ar putea transforma accesul la profesie într-o piață controlată de câțiva furnizori de servicii psihometrice.
Criticii susțin că impunerea unor platforme private pentru evaluări și testare ar putea genera costuri suplimentare pentru psihologi și ar crea o piață captivă pentru aproximativ 22.000 de psihologi activi din România. Ei avertizează că, dacă ar fi introdusă o taxă anuală pentru utilizarea acestor platforme, veniturile generate ar putea ajunge la peste 2 milioane de euro anual pentru furnizorii privați.
De asemenea, contestatarii proiectului afirmă că noile reguli ar putea afecta autonomia profesională a psihologilor cu experiență în alegerea instrumentelor de evaluare și ar putea crea bariere financiare pentru psihologii aflați la început de carieră
Revenind la Comisiile parlamentare, la dezbaterea proiectului au participat reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, ai Ministerului Sănătății, ai Colegiului Psihologilor din România și ai unor asociații profesionale de psihologi, potrivit raportului comisiilor.
Edupedu.ro a solicitat Senatului înregistrarea acestor discuții, iar în momentul primirii unui răspuns îl vom publica.
Proiectul a primit și avize negative din partea altor comisii ale Senatului.
Comisia pentru afaceri europene a adoptat aviz negativ în unanimitate în ședința din 17 februarie 2026.
De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a emis aviz negativ, tot în unanimitate, în ședința din 24 februarie 2026.
Inițiatorul proiectului, Adrian Solomon, este deputat PSD de Vaslui din 2008 și în prezent președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților. Fost viceprimar al municipiului Bârlad, el conduce organizația PSD Vaslui. De-a lungul timpului a fost implicat în mai multe controverse publice.
Adriana Vișean și Mihai Peticilă
Laura Cononenco
Redacția
G4Media.ro