Profesori Știri

Revoltă controversată a unei învățătoare: “Refuz să intru la clasă. Nu ești evaluator de competențe profesionale, părinte nerecunoscător!“

Citire în 12 min
“De mâine, refuz să intru la clasă și declar grevă! Nu intru la ore până când nu se dă o lege, ca noi, umilele și blamatele cadre didactice, să fim protejate de impulsuri, ieșiri, înjosiri, acuze nefondate și alte forme de altercații cu părinții nemultumiți”, anunță, într-un mesaj scris pe un ton care poate fi considerat agresiv la adresa “părintelui nerecunoscător“, învățătoarea Florentina Golea. Potrivit informațiilor de pe contul său de Facebook, Florentina Golea este cadru didactic la Școala Gimnazială nr 10 Dimitrie Sturdza, din Tecuci, județul Galați.

Iată mesajul integral al învățătoarei.

“De mâine, refuz să intru la clasă și declar grevă! Nu intru la ore până când nu se dă o lege, ca noi, umilele și blamatele cadre didactice, să fim protejate de impulsuri, ieșiri, înjosiri, acuze nefondate și alte forme de altercații cu părinții nemultumiți, care ne demolează și demoralizează.

Trăim vremuri cumplite, suntem îngropați în hârtii, muncim cu clase numeroase și facem eforturi enorme, ratând lucruri esențiale pentru propria persoană. De ce? Dascălul are doar îndatoriri și obligații! Trebuie să fie diplomat, chiar dacă îi scuipi în față aberații, trebuie să fie răbdător chiar dacă are de-a face cu copii agitați, cu deficit de atenție, extrem de alintați, și colorat spus, cu o personalitate puternică, sau cu părinți puși pe harță, veșnic cu dreptatea în buzunar, amenințând cu presa sau televiziunea. Zicem ceva? NU! La școală n-ai tableta, tv-ul și telefonul atât de îndrăgite și utile programului de acasă. Datorită lor, acasă nu fac mizerie, nu deranjează, nu pun întrebări… nu stresează. 

La școală îi înveți și formezi și deprinderi pe care un copil ar fi trebuit să le aibă din familie. Te dai cu fundul de pământ, cu capul în jos, îți neglijezi familia, decupezi, lipești, pictezi, ornezi, realizezi decoruri, triezi de gripă (deși nu ești specialist), închei nasturi, legi fulare, dai apă etc (fără să fie în fișa postului). De ce? Că iubești copiii, că iubești ceea ce faci. Dar cu respectul? Să-l citez pe Moș Ion Roată, cu rușinea pe care o simți când din orice se zburlesc părinții, ce facem? Cine ne mângâie și vindecă rănile sufletului, ale orgolilului după ce primești nemeritat inepții? Respectul e sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Niciodată nu m-am simțit zilier pe moșie, ca acum. Părinți cu o lupă uriașă, care vânează orice mișcare, care urmăresc orice conotație a oricărui cuvânt, pe care nu-i mulțumește nici Dumnezeu. De ce să lucrez așa? Nu am un spor de suportat mofturile nemulțumiților, nici vreunul pentru aroganța, bârfele și inepțiile unora. Ba mai mult nu am voie să mă plâng, pentru că nicio lege nu mă apără. Nu am voie să fiu nemulțumită și să-mi exprim nemulțumirea pentru că intru în gura târgului și sunt un subiect de bârfă, care pune o pată urâtă școlii unde profesez și apoi sunt etichetată ca fiind un dascăl îndoielnic pregătit. Dascălul trebuie să fie mai ceva ca Dumnezeu, trebuie să fie perfect, perfect. Să suporte totul cu stoicism și să muncească până cade în brânci, bun de pus în icoană să se închine lumea la el. Să nu aibă mândrie, să nu aibă orgoliu, să nu aibă durere, să fie apt la orice oră din zi și din noapte, cu zâmbetul la purtător, un erudit umil… N-am zis eu? Un Dumnezeu mai mic. Iaca nu sunt! Sunt om, și am mândrie și sentimente și orgoliu, ca orice muritor de rând. Mă doare și plâng, și mă zbat și mă macin, și gresesc uneori și mă străduiesc să mulțumesc pe toată lumea, și încerc din răsputeri să îndrept orice greșeală sau să le evit.

De ce nu se înțelege că luăm același salariu și cu și fără măria-sa copilul suprem al dumneaei/lui? Dacă are o problemă și încerci s-o repari, imediat reclamație că ai ceva cu al dumisale copil. Dacă nu-i place o poreclă de ren, într-o diplomă haioasă, te acuză de bulliyng emoțional. Dacă îi trimiți declarația de redirecționare a 2% din impozit în Asociația părinților te acuză de fraudă politică! 

Părinții cu bun-simț și respect pentru dascăl, pentru școala în genere, încep să fie rara avis.
De ce stă lângă ăla? De ce a recitat doar 2 versuri? De ce n-a fost zână/prinț? De ce i-ați dat acadea de măr, că voia de cireșe?

Unde Doamne, iartă-mă! a ajuns învățământul ăsta? Da! Dupa 30 de ani la catedră, NU mai vreau să intru la ore! NU mai vreau să mă jertfesc pentru copilul tău! NU mai vreau să fiu lup, spiriduș, vrăjitoare, mamă, asistentă, nimic!

Nu meriți! Nu meriți, că nu știi să prețuiești valoare muncii, valoarea eforturilor, orele de nesomn! NU prețuiești nimic! Totul ți se cuvine, copilul tău e miezul lucrurilor, iar tu, părinte nerecunoscător, te crezi Dumnezeul dascălului. ÎI vb ca unui idiot, îl privești de sus, îl bârfești, îl compari, îl umilești și-l reclami. Că dacă te duci la ISJ sau la MEN stau în poziție de drepți toți. Habar n-au că nu vii la ședințe, că nu vii la ore de consiliere, că nu accepți ședințe de consiliere pentru copilul tău, că-ți faci treaba de părinte cu 1/4 de normă. Nu sunt plătită să mă umilești tu, asta să-ți fie clar! Nu mă interesează scuzele ce vin apoi, ele nu-mi spală “rușinea și onoarea”, nu-mi liniștesc zbuciumul. Pare nereal? Știi că și dascălul e om? Că se perfectează mereu, că studiază, că face tone de hârtie, că-și îngroapă mama/tata, dar vine în roșu și cu zâmbetul pe buze la școală. Te interesează că e în concediu sau e timpul lui liber? NU! Îl suni când ai chef, cum ai chef, pentru că TU ești Dumnezeul lui, și ai drepturi peste drepturi. Dacă nu zâmbește, îl acuzi că al tău copil a venit nemulțumit. Află, părinte nemulțumit, că orice copil are dreptul să fie trist, nemulțumit, obosit, plictisit! Trebuie să știe să piardă, să-și recunoască slăbiciunele, defectele, să primescă sfaturi, să le și accepte.
Știi de câte ori au mâncat copiii mei conserve, că mama lor avea de făcut planificări, avea de lucrat la fișe, decupa, lipea pentru bucuria copilului tău?

Știi la câte serbări sau excursii, dascălul cânta, dansa, era alături de copilul tău, iar în inima lui era o furtună, că avea mama la reanimare intubată?

 Adevărat! Nu e problema ta! E a dascălului, a priorităților lui! Pentru el prioritar a fost copilul tău, părinte nemulțumit, dar nici măcar asta n-a contat. N-a contat că toți copiii sunt tratați la fel, n-a contat că nu se întârzie, nu se lipsește, că se muncește susținut și responsabil.

Tu nici măcar nu stai să analizezi, să te gândești la eforturile făcute. Nu-ți convine ceva, arunci cu pietre, că ai tu sentimentul că ai fost privat de vreun drept, iar copilul tău de vreo fericire.

Dascăul nu e claunul plătit de stat să-i aducă fericirea pe care tu acasă i-o suplinești cu daruri și timp pe laptop, e omul care trudește, care-l face să descopere lumea pas cu pas, și nu-i simplu deloc. Tu îl pedepsești și-i iei telefonul/tableta, eu n-am nicio măsură coercitivă. De cele mai multe ori îți fac și treaba ta.
Află că nu sunt obligată să aștept să fiu bătută, lovită la fund sau înjunghiată cum se practică în școlile românești. Măria-ta, părinte nemulțumit, ai și îndatoriri și sarcini. Când copilul ia note bune: e deștept copilul, când ia note proaste are dascălul ceva cu el. Să-ți fie rușine! Mare rușine! Îi luăm fără dinți, fără să știe să scrie, să citească, fără multe abilitități și deprinderi și-i modelăm oameni cu adevărat, iar tu stai și cârcotești și bârfești și reclami!

Pentru tine, parinte nerecunoscator, stau in greva, imi pun scoala in barfa si pe mine de asemeni, dar nu mai intru la ore pana nu se iau masuri, pana nu avem legi care sa ne protejeze.

Ai ceva împotriva dascălului? Solicită o întrevedere cu managerul, consilierul și dascălul. Nu te duci tu si te dai cret si spui ineptii. Nu te duci tu si discuti munca, tactul si priceperea profesorului la cumetrie, la piata, la moara. Nu ești evaluator de competențe personale, parinte nerecunoascator! Ca sa fie in fata copilului tau , dascalul a trecut prin furcile caudine. A dat ,,n,, examene, a facut practica pedagogica, a invatat si continua s-o faca, pregatindu-si demersurile didactice zi de zi, ca doar nu-i cresc fise in geanta si scenariile didactice se scriu singure?!

Tu esti cel care l-a intampinat pe Iisus cu finic si apoi a ales un talhar sa fie eliberat! Tu esti cel care face mutatii ptr tine, ptr binele copilului tau, nu ptr dascal si apoi trateaza dascalul ca si cum i s-ar fi facut lui o mare onoare. Tu esti cel care la debutul scolaritatii vii umil, cu teama ca daca nu face fata copilul, apoi dupa ce dascalul isi da sufletul si-l ajuta sa detina achizitiile fundamentale, te crezi suveran si-l tratezi ca pe un zilier. Tu esti cel ce-l perie pe dascal si-i ofera o floare, ca apoi sa-l discuti peste tot ca s-au strans bani de 8 martie, de Craciun ptr doamna/domnul. Nu vreau darurile tale! Nu vreau nicio atentie, nu le-am vrut nicioadata, le-am primit ca am zis ca e un gest de recunostinta, dar tu nu stii ce e aia recunostinta. Tu stii sa te duci la director si sa spui ca am ceva cu copilul tau, sa te duci la manager sa ma acuzi de frauda politica cu declaratiile de redirectionarea 2%, sa mergi in excursii si sa te mofturesti ca nu te duc la restaurant sa mananci, sau sa anunti alti parinti ca al sau copil care plangea i-a zis doamna ca-s mofturi, umilindu-l, fara sa subliniezi cat de multa munca, cat consum a fost sa pregateasca un astfel de demers, sa mergi la filamare la tv si sa zici ca doamna a strigat la copii sa se aseze cate 2, iar cumatra sa discute asta in alte cancelarii din alte scoli din oras, sa nu te implici si sa nu faci nimic ptr clasa, sa treci pe langa dascal fara sa saluti, sa carcotesti ptr un casetofon la clasa necesar orei de dans, sa te duci unde te duci si sa comentezi ca trimiti copilul la scoala nu la muzeu, ca n-ai nevoie de termopane sa imbogatesti pe altii. Asta esti TU, parinte nemultumit! Stii ceva? Cand ai ales sa fiu dascalul copilului tau m-ai trecut prin 100 de site, stiai si cati dinti am in gura, ce marime am la incaltari. Eu nu te stiam si n-am avut nicio sansa sa te triez. Sa zic : nu meriți să ai copilul într-un colectiv de parinti extraordinari, dar nu de domnia lor e vb aici. Pentru oamenii deosebiti, parinti de exceptie, am tot respectul si toata pretuirea si ei o stiu! 

Cuvintele ma dor sa le scriu pentru ca pornesc dintr-un suflet pelin, incarcat de nedreptatile pe care mi le-ai oferit.

Va rog pe voi, prieteni dragi, sa aruncati cu pietre, multe pietre, dar sa arunce cel care crede ca fabulez, ca nu s-a lovit niciodata de EL, parintele cu lupa, cu gura mare, cu aere multe, cu vorbe taiaose, fara respect si pretuire pentru eforturile facute de umilii dascali. 

Nu-mi mai pasa! Nu mai sunt nici diplomata! Nu mai spal nici rufele in familie, ca n-am , ca n-am avut timp de familie, timpul meu l-am dedicat copiilor de la scoala. Nici sa fiu salutata nu mai vreau! Nu mai vreau decât o lege care să mă apere de tine, parinte nemultumit, de frustrarile, barfa si limitele tale!

Maine va fi prima zi, cand o sa mi se taie orele, pentru ca eu nu vreau sa fiu dascalul copilului tau! Vreau sa am si eu drepturi! Vreau sa-mi fie munca respectata si pretuita! 

Nu ma intelege gresit: nu vreau lauri, nu vreau osanale, nu vreau aprecierea nimanui. Orice dascal, merita respectul pentru daruirea sa, iar pe tine, parinte nemultumit, nu mi te vreau alaturi, oricine si oricare ai fi tu! Nu ma impresioneaza nici masinile tale, nici casa, nici jobul tau, nici afacerea ta, pentru ca iti lipseste calitatea pretuita de mine, de a fi om. Eu formez oameni si vreau sa cred ca sunt un Om, un om simplu caruia nu-i place de tine, si asta e dreptul pe care-l am, fara nicio lege sau vreun ordin de ministru! Nu te plac – si e dreptul meu, astept insa leagea care sa ma apere de tine, pentru ca ma abuzezi psihic si emotional!“

Mesajul Învățătoarei vine în contextul în care Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, a anunțat că are în plan să propună o lege separată a statutului cadrului didactic.

În câteva ore de la publicarea mesajului, postarea a avut peste o mie de distriburi și 1.400 de aprecieri. În majoritatea celor 322 de comentarii profesori și învățători îi transmit felicitări, îi spun că o susțin în demersul său. Unii povestesc și ei întâmplări similare cu părinți. În dictuție au intervenit și părinți care o contrazic pe învățătoare și îi spun că generalizează.

FOTO: Facebook.com

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

BAC 2019 Pregătire gratuită la istorie. În fiecare sâmbătă la 10, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti

Mihai Peticila

“Un copil pasionat de lectură este un copil salvat”. Ce cărţi a ales o învăţătoare ca să-i îndrăgostească pe elevi de citit

Mihai Peticila

Ecaterina Andronescu: Licitația de anul acesta va fi pentru manuale de clasa a VII-a. La clasa I, editura unică încasează un nou contract

Raluca Pantazi

32 comentarii

George Tecuceanu 13 februarie 2019 at 19:47

O cunosc. Sunt din Tecuci. Întrebați-o ce rezultate are. Foarte slabe. E tare în gură ca o precupeață.Nu poți avea o discuție civilizată cu ea. Începe să țipe și să gesticuleze. Nu ți-ai lăsa educația copilului tău în seama ei dacă ești un părinte responsabil și educat.

Răspuns
Daniel 13 februarie 2019 at 13:31

Doamna învăţătoare îi critică pe părinţi, dar nu ne spune câţi bani ia în plic de la părinţi, câte cadouri a primit de la aceştia ! De ce nu ne spune doamna învăţătoare că are gradaţie de merit datorită părinţilor şi elevilor.

Răspuns
Ged 15 februarie 2019 at 09:26

După comentariul pe care l-ați făcut, demonstrați cu prisosință, că sunteți total needucat și lipsit de cel mai elementar bun simț. Ferice de dumneavoastră!

Răspuns
Elvira 13 februarie 2019 at 03:05

Doamna învățătoare sunteți plătită sa faceți educație copiilor.Nu va place meseria ,căutați alta.Parintii au și ei dreptatea lor.Dupa serviciu trebuie sa și ajute copiii la teme.Daca lecțiile s ar fi desfăsura corespunzător ,copiii și ar efectua temele , fără ajutorul părinților .Dar le dați teme peste nivelul lor ,ca sa i forțați sa facă meditații,contra cost.Aveti posibilitatea sa faceți consultații cu părinții ,lectorate ,ca sa i familiarizați cu cerințele școlare .Si apoi toți copiii au dreptul la educație ,nu doar cei avuți și binecrescuți.Mi se pare pueril demersul dumneavoastră. Cereți protecție împotriva părinților .Mai bine,lăsați orgoliul și colaborați cu ei ,spre binele copiilor.

Răspuns
gigi 13 februarie 2019 at 11:12
Răspuns
Ioana Daniela Ardelean 12 februarie 2019 at 22:16

Datoria!!! Greu cuvânt! Aș vrea doar să reflectați puțin la diferența ( enormă) dintre instrucție și educație..Toată lumea, culmea, le confundă! Da, noi vrem și ne străduim să facem și educație, pe lângă datoria supremă-instrucția! Însă tot ce construiesc / vreau să construiesc la școală, se sfărâmă în 2 ( două) secunde acasă.. Cam în felul următor ( iertare pentru “citate”): “Ce dracu’ tot vor!”, ” Lasă-l naibii cu atâtea pretenții!”, “Nu-i băga în seamă, o viață ai, distrează-te!”… și tu rămâi voios și încrezător! Cam aceasta este realitatea, domnilor!

Răspuns
Ioana Daniela Ardelean 12 februarie 2019 at 21:49

Și ziceți că sunteți o profesoară fericită?! Felicitări! Autosuficiența este execelentă!

Răspuns
Diana 12 februarie 2019 at 21:14

Eu sunt profesoara și sunt fericita! Nu în totalitate, dar în general. Am și copil, deci sunt și părinte, nu îl neglijez, cum zice doamna ca a făcut cu ai dânsei. Învăț de la copii, nu fac muncă de sclav, ci munca pe care mi mi-am ales-o din pasiune. Consider ca această învățătoare și-a ratat cariera și nu sunt foarte încântată de ieșirea ei nervoasa pe Facebook. Profesorul ar trebui sa fie un model de gestionare a conflictelor și cu elevii și cu părinții. Doamna de mai sus e doar puțin isterica. E firesc ca părinții sa comunice nemulțumirile, indiferent de natura lor, și e și mai firesc ca el sa aibă în față un profesor cu care se poate avea un dialog civilizat.

Răspuns
G.C. 13 februarie 2019 at 18:03

Respect pentru genul de profesor/dascal cum este doamna Diana ! Orice profesie/meserie este grea, daca nu o faci cu placere.
Daca doamnei invatatoare Florentina Golea ii este greu, exista intotdeauna alta alternativa mai potrivita. Sa lucreze altceva si in alt domeniu. Sau ii este greu sa invete ceva nou si prefera sa fie acra ? Nici nu vreau sa ma gandesc cum e la clasa, cu elevii !

Răspuns
Chis Vasile 12 februarie 2019 at 20:33

Este un părinte ne-educat? Cine să îl inițieze în Pedagogie, dacă Profesoara îi refuză dialogul. Asta este o problemă generală și gravă la noi, nu avem programe de Pedagogia familiei…
Studenții mei află încă din anul I că Pedagogul s-a născut Sclav, în Antichitate. Cred că această Doamnă nu a fost studenta mea.
Un Pedagog care evadează din clasa sa, este unul care merită să nu fie Pedagog. Un Pedagog – Sclav, metaforă contemporană, este acela care este capabil de totală devoțiune și servicii acordate copilului, familiei, bunicilor etc. Doamna profesoară are dreptate: Am ajuns din profesori, slugi. Da, doamna profesoara, dacă nu sunteti capabilă de totală devoțiune, de a fi slugă, aveti 2 alternative: (1) să alegeti altă profesie sau (2) să vă îmbolnăviți grav, cu final la Psihiatrie.
Pedagogia este știință și vocație! Pedagogia nu este pentru fiecine!

Răspuns
Ardelean Ioana Daniela 12 februarie 2019 at 17:38

Mda…ar fi multe de spus…sunt la fel de multe păreri…toată lumea are dreptate…
Știți povestea cu elefantul și lumea fiecăruia care vede doar o parte din elefant? Cam pe aici suntem…
Știți cum e să mergi în clasă voios, plin de idei și cu certitudinea că vei avea o oră reușită, folositoare? Și știți că zilnic, vorbești singur? Elevii nu au noțiuni elementare despre mediul în care trăiesc, în consecință, ori de unde ai vrea tu să începi o lecție, te trezești în fața unor ziduri netencuite, nici măcar ecou nu ai! Știți cum e? Nu știți! Elevii nu știu nimic despre nimic…Am încercat în toate felurile…cu joacă, cu provocări, cu telefoane…orice numai să văd că ” se lipește ceva” . Invariabil, constat că arunc doar nuci în pereți! Nu sunt super dascăl, evident! Am lăsat și programa deoparte uneori…tot nimic! Deci, ce am de făcut???? Eu, încă mai merg cu zâmbetul pe buze, cu inima voioasă, dar mi se frânge sufletul! Nu sunt dascăl, sunt Sisif!

Răspuns
Stefan Nicoară 12 februarie 2019 at 20:08

Cred in tot ce spune acest profesor. Unii părinți au confundat libertatea cu libertinajul. Cine nu crede cele spuse de profesoara, ii rog să mai treacă și pe la “școala părinților”.

Răspuns
Ioana Daniela Ardelean 12 februarie 2019 at 22:04

Sau măcar, pe la școală… Pe mulți dintre părinți nici nu îi cunoaștem, iar ei n-au nici cea mai mică idee despre ce fac, ce sunt, ce gândesc, etc. elevii- copiii dumnealor! Ce mai ai tu de făcut?! “Dă-i cu educația”! Îl înveți cum să folosească WC-ul ( să-l folosească, nu să-l folosească corect!!!- n-a mai văzut!!!), cum să salute, cum să fie politicos și empatic, cum…, cum…cum…El stă sub ochii noștri 6-7 ore. Până la 24 de ore ale unei zile, uită toți acei “cum” …și tu,a doua zi, voios și încrezător o iei de la capăt…Sisif!!! Nu mă plâng, plâng de mila lor!😪😪😪 E sfâșietor să nu-l poți ajuta! Și multe, multe altele, aruncate de unii, alții, la întâmplare…

Răspuns
tanasescu 12 februarie 2019 at 16:50

citesc si ma crucesc! Dragi parinti…in momentul cand faceti copii ar fi bine sa va dati seama ca incepe sacrificiul!!! va plangeti ca veniti la ora 18 de la munca si faceti teme??? pai asta faceau si parintii nostri cu noi!…si pe vremea aia nu erau afterschooluri. ajung profesorii sa fie injunghiati de domnii elevi…trist…preferati sa va pierdeti timpul la tv decat sa petreceti o ora cu copilul la teme…intradevar!!! viata personala dupa care tanjiti o veti mai avea la pensie…dar asa e cu copii…trist…foarte trist

Răspuns
Elena 12 februarie 2019 at 17:40

Teme da,dar nu cred ca e treaba mea sa si predau lectia inainte de a face teme.

Răspuns
De citit în drum spre casă - 473 » Georgeisme 12 februarie 2019 at 13:58

[…] Un profesor intră în grevă. […]

Răspuns
Ala Bala Portocala 12 februarie 2019 at 12:24

Doamna invatatoare, pentru mine e clar ca in momentul de fata sunteti extrem de nefericita. Pentru ca lucrati cu copii, nefericirea dumneavoastra dumneavoastra inseamna si nefericirea lor. De parinti nu mai vorbesc, ei n-au nici un motiv de fericire ca va au profesoara. Asa ca… doamna invatatoare, faceti-va un bine si gasiti-va un mod de a va castiga traiul care sa va faca fericita. Meritati asta! Si copiii o merita, si parintii o merita! Copiii se vor descurca, cu siguranta. Lor le trebuie doar un om multumit si echilibrat care sa doreasca sa-si faca meseria si sa nu se considere oropsit. Un om care sa nu se considere centrul universului. Ah, si vad ca priviti orgoliul ca o calitate. Doamna profesoara, orgoliul nu e chiar o calitate, mai ales pentru un profesor.

Răspuns
Dan Poenaru 12 februarie 2019 at 21:30

Si dv. cine sunteti? Aaaaaa da! Ala bala portocala…

Răspuns
O simpla studenta 12 februarie 2019 at 22:03

Pot să dau un *haha* acestui comentariu? Dascălul e de când lumea și pământul, nimeni nu trebuie să suporte mitocăniile părinților care și-au crescut odrasla în puf și acum devin niște eșecuri, a cui e vina? A profesorului, nu? Din nou aș putea râde. Am 22 de ani, anul acesta îmi voi da licența, și știți în ce? În Pedagogie, adică voi lucra, cu copii, cu părinți și cu alte cadre didactice. Profesorii au datoria să șlefuiască ce voi deja(voi, părinții) ați construit. Voi părinții sunteți mari pedagogi, ați făcut o școală specializată, v-ați dat titularizarea, definitivatul, gradul 2 si gradul 1 și vă permiteți să veniti sa dati sfaturi profesorului că nu își face bine meseria. Atunci de ce nu veniti voi părinti pedagogi cu scoala in spate la catedra? Va asteptam! Iar dumneavoastra, cu comentariul dumneavoastra, profesorul nu este sclavul societatii, pe langa ca suportă mitocaniile din sistem, sa mai vina si desteptii de parinti si elevii mult prea fitosi.

Răspuns
G.C. 13 februarie 2019 at 18:11

Draga mea, daca abia iti dai licenta si deja gandesti asa, adica nici nu ai inceput sa inveti pe cineva si deja esti pe pozitie de razboi, … fa-ti un bine si retrage-te, sau macar nu intra in invatamant ! Du-te si lucreaza altceva !

Răspuns
Dana 12 februarie 2019 at 11:24

Alina Tegla…bine punctat! Subscriu in totalitate.

Răspuns
Alina Tegla 12 februarie 2019 at 10:50

Si eu ca parinte ma consider sluga scolii si/sau a dascalului.Pentru ca trebuie sa fac treaba dascalului si a profesorului acasa:teme peste teme si explicatii privind lectiile nepredate cum trebuie.Si trebuie sa tac si sa inghit multe nedreptati privind “educatia din scoli” ca sa nu supar invatatoarea si profesorul.Pentru ca exista repercursiuni asupra copiluilui.Si am 2 copii.Eu ca si parinte nu mai am viata personala.Lucrez la privat ,unde bugetarul nu stie cum este sa lucrezi si ce stres poate fi.Si vin acasa la ora 18 si ma apuc de teme….Asa ca doamna invatatoare eu nu va sustin in ceea ce spuneti si nu va dau dreptate intru-totul.Nu sunteti numai voi ,dascalii,sclavi si nedreptatiti.E drept,exista oameni si oameni, si printre voi si printre parinti.

Răspuns
O simpla studenta la pedagogie 12 februarie 2019 at 22:12

Înscrieți-vă copilul la afterschool, doamna învățatoare, un profesor muncește 8 oree ca și dumneavoastră. Nu doar de la 8 la 12, pe lângă activitatea din clasă, un profesor are activitate și acasa, mă refer tot pentru scoala, are de facut fise de lucru, pentru activitatea copilului dumneavoastră și pentru alții, are de făcut proiectul de lecție, proiectul de activitate didactica, proiectarea semestrială, alte 100 de documente, mai vreți ? E de când lumea și pământul ca parintii fac teme acasa, si mama a facut cu mine, si eu voi face cu ai mei, acum s-au inventat afterschool.

Răspuns
Dan Poenaru 12 februarie 2019 at 09:24

Ca să-nțeleg mai bine cine este autoarea acestui text, am trecut pe pagina de Fb a doamnei ȋnvățătoare; o pagina deschisă publicului cu “like”, “comment” și “share” pentru oricine dorește să o urmărească, să comenteze…Postările abundă de aspecte ale activității didactice prezentate la vedere . Din primele două clipuri vizionate, am ȋnțeles că sunt ȋn fața unui dascăl de excepție: serios , dedicat, responsabil, cu un talent pedagogic ȋnnăscut. Tratarea subiectului “lupul” bunăoară, a fost magistrală.

Răspuns
VASII ANISOARA 12 februarie 2019 at 08:49

Sunt de acord ca avem datoria de a educa,de a modela comportamente,de a pregăti pentru viata acești fluturași care încă nu știu sa zboare dar cu o singură vonditie:părintele sa fie de acord,sa te susțină,sa fie un copilot,un coechipieri nu un vânător de greseli,nu un critic aprig ca”asta tata nu stie nimic e o proasta merg eu la scoala vezi ce-i făceai se darama tot ce tu ai vrut sa construiești.Sunt fiica de cioban,tata a învățat să scrie in armata pt ca a fost argat la boieri de la 5 ani si tot timpul imi spunea scoala face omul OM iar în clasa a Xll-a la o ședință cu părinții cand dirigintă a spus că am chiulul la ora de franceză și era pt prima data, cand s-a ridicat si mi’a dat o palmă peste față m-a umplut sângele ca stia eforturile care le făcea dormind în ploi si frig sa ma faca învățătoare si n’am murit si-i sărut mâna care a dat ca m-a facut OM.Iar acum părinții strică copiii,nu sa-i bată dar un pic de exigență și seriozitate nu strică.NICIODATA,dar niciodată eu nu mi-am auzit părinții sa vorbeasca sau sa ne permita sa zicem ceva in casa de profesori.Vo vedea ei unde vor ajunge copiii lor cu atâta libertate-slugi la straini dar nici acolo nu vor mai avea unde.

Răspuns
Liță 12 februarie 2019 at 08:46

Gata cu … românul s-a emancipat ! În numele taxelor plătite ( mult mai mici decât în occident ) vrea să i se dea, să i se ofere, vrea o țară ca afară. Pentru că a dat 2 lei pentru educație crede că are dreptul să trateze profesorii cu pe niște sclavi, are dreptul să-i împroaște cu ocări, ba chiar să-i agreseze fizic, să intre peste ei în timpul orelor oricând li se pare lor că ceva nu corespunde așteptărilor sale, pentru că, nu-i așa, din banii lui este plătit profesorul. Și în timp ce aceste lucruri se întâmplă, autoritățile de la cel mai înalt nivel îndemnă la exacerbarea acestor manifestări violente ( președintele spune pe unde apucă faptul că avem un învățământ anacronic, de slabă calitate, tot președintele face apologia spiritului „civic” manifestat prin afișarea de cuvinte vulgare pe plăcuțele de înmatriculare auto, un intelectual de marcă are o reverie în care vede diseminarea fenomenului plăcuțelor suedeze oriunde în piața publică, prim ministru și ministrul educației tac mâlc, nu condamnă actele de violență produse asupra profesorilor ).

Răspuns
Tanasescu 12 februarie 2019 at 06:24

Cotea Cristian! Spui niste aberatii enorme! Un dascal niciodata nu va inlocui 7 ani de acasa. Pentru ca un dascal sa poata educa trebuie sa aiba si pe cine! Copilasii dragii de ei vin la scoala si arunca fisele pe geam in fata cadrului didactic….despre ce educatie vorbim aici? Poti sa faci educatie asa? Poti sa faci educatie daca te trezesti cu scandal ca ai pus un 2 unuia care habar nu are si te mai si persifleaza in fata…si vine maria sa parintele sa faca scandal?…nu sunt cadru didactic….dar ii sustin 100% pe profesori si educatori!

Răspuns
Cotea Cristian 11 februarie 2019 at 23:56

Pentru ca elevii sunt copii, si datoria voastra este sa-i educati. Lasati scuzele cum ca educatia vine din familie, pentru ca nu toti parintii se pricep la asta. Voi insa ar trebui sa va pricepeti. Sunteti educatori prin definitie. Toata societatea se bizuie pe educatia pe care voi ati fost instruiti sa o dati, nu pe educatia data de parintii plecati care pe unde. Multi ati fost instruiti gresit, e adevarat, dar vocatia ar trebui sa va arate drumul. Cei mai multi dintre voi nici macar nu incearca sa-l gaseasca. Recunoasteti : de cate ori ati scapat cu raspunsul ” Asta e programa ! ” ? Programa asta depasita si vechile obiceiuri proaste ale dascalului nu mai tin la generatia digitala, care, in foarte multe privinte, stie mai multe decat voi, dascalii, de pe net. Uitati-va in ochii elevului si vedeti acolo raspunsurile la toate framantarile voastre. Si ori va schimbati, ori plecati. Caci asa vedem cu totii ca nu se mai poate.

Răspuns
Carmen 12 februarie 2019 at 17:07

Cotea Cristian-ba toti parintii ar trebui sa se priceapa la educatia,,7 ani de acasa”,Pentru bunul simt (ce multi parinti nu-l au)nu ai nevoie de studii…la scoala mergi sa inveti altceva,nu cum sa fii cu bun simt…

Răspuns
Val 12 februarie 2019 at 20:56

..plecam. ..si cine vine in loc????…te.ai gandit ?

Răspuns
Zaharia Geanina 11 februarie 2019 at 22:02

Doamna a afirmat doar ceva total corect. Am ajuns din profesori, slugi. O sustin. Noi nu avem dreptate, elevii au! De ce?

Răspuns
Cami 12 februarie 2019 at 22:34

Fiindca ei pot!!!
Doamne, unde s-a ajuns!

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.