Accesul la o locuință este un drept fundamental în Europa și este o chestiune cu impact major asupra accesului la educație sau servicii de sănătate, dar, la nivel UE, 7% dintre tinerii de 15-29 de ani suferă de o lipsă acută a unui spațiu de locuit, arată un nou raport publicat de Comisia Europeană. În România, lipsa unei locuințe în rândul tinerilor, în special al celor care trăiesc în risc de sărăcie, produce cea mai gravă situație din întreaga Uniune: în rândul tinerilor lipsiți de resurse, țara înregistrează cea mai mare rată a lipsei de acces la locuințe din întreaga UE.
- Analiza Comisiei, realizată de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură, notează că proximitatea spațiului de locuit față de locul de angajare sau unitatea unde studiază tânărul este un element ce facilitează exercitarea drepturilor relevante ale oamenilor.
- Dar, în același timp, lipsa accesului la un loc stabil unde să locuiască reprezintă un risc, în condițiile în care foarte mulți tineri care studiază sau urmează cursuri de formare nu au venituri stabile. Iar documentul vorbește despre o „criză a locuințelor” la nivel UE, pe măsură ce cresc prețurile proprietăților în multe țări de pe continent.
În toate aceste circumstanțe, se remarcă situația României, țară care are politici și aplică măsuri de sprijin pentru tineret, în ceea ce privește accesul la spații de locuit, dar care se poziționează și în acest domeniu în coada țărilor europene.
Astfel, potrivit documentului, media UE a tinerilor de 15-29 de ani care suferă de lipsa acută a unui spațiu de locuit este de 7%, iar în cazul tinerilor aflați în risc de sărăcie se apropie de 15%. În România, procentele sunt mult mai mari – vezi grafic deschidere.
- În cazul tinerilor de 15-29 de ani, în România 15% dintre aceștia se confruntă cu o lipsă acută a spațiilor de locuit, țara fiind depășită cu foarte puțin doar de Letonia (puțin peste 15%).
- În cazul tinerilor de 15-29 de ani în risc de sărăcie, procentul în România este de 36%, adică mai bine de o treime din total, mult peste următoarele țări aflate în situație gravă, la acest capitol, precum Bulgaria, Portugalia, Ungaria sau Letonia (25%-27%).
Totodată, în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor în care trăiesc tineri, România se situează din nou pe ultimul loc în UE, depășind toate celelalte țări membre la toate categoriile luate în calcul: populație generală, tineri de 15-29 de ani, tineri de 15-29 de ani care trăiesc în sărăcie.
În medie la nivel UE, aproximativ un sfert dintre tinerii de 15-29 de ani locuiesc în spații supraaglomerate, iar ponderea ajunge la circa 41% în cazul tinerilor aflați în risc de sărăcie.
Situația din România este mult mai gravă: aproape 60% dintre tinerii de 15-29 de ani locuiesc în spații supraaglomerate, iar procentul se apropie de 80% în cazul tinerilor în risc de sărăcie.
Cu toate acestea, România raportează printre cele mai puține ponderi ale tinerilor pentru care accesibilitatea locuințelor reprezintă cea mai mare problemă – circa 19%, sub media UE de 23%.
Și tot România raportează cea mai mică pondere a tinerilor de 16-30 de ani (25%, față de o medie UE de 37%) care cred că accesibilitatea locuințelor și costul vieții sunt zone în care UE ar trebui să investească mai multe resurse.
Raportul notează, în același timp, că țara a inițiat programe de sprijin pentru tinerii care se întorc în zonele rurale și aplică măsuri dedicate tinerilor, pentru a combate problema oamenilor fără locuință – România și Irlanda fiind singurele țări europene care tratează separat acest segment de populație în politicile de acest fel. În același timp, țara se încadrează în grupul celor mai multe țări europene care au politici naționale de susținere pentru studenți, precum și într-un grup de câteva țări care sprijină tinerii cu alocații pentru chirie.
Raluca Pantazi
G4Media.ro
R.P.
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu