Numărul studenților înscriși în universitățile din România a depășit, în anul 2024-2025, 568.000, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Acest lucru s-a petrecut în condițiile în care numărul doctoranzilor și al studenților la studii postuniversitare a scăzut față de anii anteriori, potrivit celui mai nou Raport privind starea învățământului superior, publicat vineri de Ministerul Educației și Cercetării. Anul luat în calcul este cel care a precedat măsurile de austeritate ce au afectat mediul universitar, inclusiv bursele studenților, măsuri introduse de Guvernul Bolojan în vara lui 2025.
- Raportul citat arată că numărul studenților a crescut chiar dacă, în același an universitar, au funcționat mai puține universități ca oricând în ultimul deceniu: doar 86.
Potrivit datelor din Raportul privind starea învățământului superior 2024-2025, în anul universitar acoperit s-au înregistrat cu 24.000 de studenți mai mult decât anul precedent (2023-2024), totalul ajungând la 568.600. Astfel, a fost depășit recordul ultimilor ani – 560.500 studenți înregistrați în 2020-2021, în plină pandemie Covid.
Dar nu doar acest record a fost depășit. Anul 2024-2025 marchează cel mai mare număr de studenți din 2015-2016 încoace.
Pe de altă parte, creșterea nu este uniformă pe cicluri de studii. Astfel, în 2024-2025:
- S-a înregistrat cel mai mare număr de studenți înscriși la licență – 432.907 – înregistrat în ultimii 10 ani
- La master au fost înregistrați 112.039, mai puțin decât în 2020-2021 (115.952) și ușor mai puțin decât 2021-2022 (112.140)
- La doctorat erau înregistrați 20.823 studenți, cel mai mic nivel din 2019-2020 încoace
- La studii postuniversitare erau înscriși 2.839 studenți, cel mai mic număr din 2020 încoace
La nivelul studiilor de licență, creșterile nu au fost egale între domeniile de studiu. Astfel, în 2024-2025 unele domenii au atins un maxim pentru ultimul deceniu, altele nu au reușit să depășească praguri atinse în acest interval.
Au atins un maxim pentru ultimul deceniu:
- Științele educației (15.896 studenți),
- Științe sociale, jurnalism și informare (36.636 studenți),
- Afaceri, administrație și drept (106.369 studenți),
- Sănătate și asistență socială (75.640 studenți)
Nu au reușit să depășească praguri anterioare:
- Arte și Științe umaniste (33.996 studenți),
- Științe naturale, matematică și statistică (16.008 studenți),
- IT&C (31,359 studenți, la fel ca în 2022-2023),
- Inginerie, prelucrare și construcții (83.234 studenți),
- Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (19.666 studenți),
- Servicii (14.103 studenți)
În cazul studiilor de masterat, multe domenii s-au apropiat foarte mult de praguri stabilite în anii anteriori, dar aceste praguri au fost depășite doar în trei domenii, în anul universitar 2024-2025:
- Științele educației (6.333 studenți)
- Științe sociale, jurnalism și informare (13.428 studenți)
- IT&C (8.689 studenți)
Rețeaua de universități în anul 2024-2025
În 2024-2025 România a avut cel mai mic număr de instituții de învățământ superior din ultimii 10 ani – 86, cu una mai puțin decât în ultimii doi ani. Totalul este cu 13 instituții mai mic decât cel din 2015-2016 (99 de universități), de când numărul a scăzut constant, în special prin închiderea multor universități particulare.
- Dacă în 2015-2016 funcționau 56 de universități de stat, în 2024-2025 erau cu 4 mai puțin (52).
- Dacă în 2015-2016 funcționau 43 de universități particulare, numărul acestora a ajuns la 34 în 2024-2025 – cu 9 mai puțin.
Ștefan Lefter
Redacția
Matei Pop
