România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, după măsurile de austeritate, în timp ce numărul elevilor a crescut cu 20.000 / Guvernul și Ministerul Educației susțineau că nu vor pleca oameni din sistem

În unitățile de învățământ preuniversitar din România și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, cu aproape 5.000 mai puțini profesori decât în anul școlar anterior, după cum relevă ultimele date anunțate luni, 5 octombrie – Ziua Internațională a Profesorilor, de Institutul Național de Statistică. Numărul profesorilor a scăzut, așadar, într-un an marcat de măsurile de austeritate impuse în vara anului trecut de Guvernul Bolojan, despre care executivul și Ministerul Educației au insistat că nu se vor solda cu tăieri de personal didactic în sistem. Scăderea numărului de profesori s-a suprapus, totodată, cu o creștere a numărului de elevi, prima raportată din 2020 încoace.

Potrivit datelor anunțate acum de INS, în sistemul preuniversitar – de la creșe și grădinițe la licee, școli profesionale și postliceale – și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, 219.900 de cadre didactice. Pentru anul școlar anterior, 2024-2025, INS raportase un total de 251.853 de cadre didactice în învățământul românesc, din care, scăzând cadrele didactice din învățământul superior, rămân 224.609 angajate în sistemul preuniversitar.

• Aceasta înseamnă, așadar, că numărul cadrelor didactice a scăzut cu circa 4.700.

În același timp, INS anunță, azi, că în anul școlar 2025-2026 au urmat cursurile în unitățile din învățământul preuniversitar 2.937.800 de copii și elevi. Valoarea este cu 20.000 de copii/elevi mai mare decât cea raportată de INS pentru anul școlar 2024-2025, de 2.917.000 de copii și elevi.

Iar anul 2025-2026 a fost primul an de creștere din ultimii cinci ani, lucru semnalat de INS încă din iunie a.c., când datele oficiale indicau un spor puternic în învățământul liceal – vezi detaliat statisticile pentru anul 2025-2026 publicate în iunie a.c.: Populația școlară a înregistrat în 2025-2026 cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, susținută de un spor puternic în învățământul liceal / Scade în schimb numărul absolvenților, mai ales la nivel de liceu, pentru al doilea an consecutiv.

• Vezi și: aceeași evoluție 2020-2025 – reflectată în ultimul Raport privind starea învățământului preuniversitar, lansat de MEC

Context: După tăierile din Educație, autoritățile au susținut că nu vor fi forțați să plece angajați din sistem, ba chiar vorbeau de creșteri

Evoluția negativă a numărului de profesori devine vizibilă în condițiile în care, după introducerea măsurilor de austeritate ce au lovit sistemul de învățământ anul trecut – creșterea normei didactice, tăierea plății cu ora, creșterea numărului de elevi la clasă și comasări – autoritățile au dat asigurări cu privire la faptul că numărul profesorilor angajați în sistem nu este afectat.

În august 2025, pe fondul introducerii măsurilor de austeritate din Educație, fostul ministru de resort Daniel David dezmințea categoric ideea că acestea vor determina la concedieri în sistem, calificând drept „prostii” ideea că aceste măsuri urmau să ducă la plecări din sistem.  „Nu pot eu să contrazic câte prostii se pot spune”, afirma atunci ministrul, care a mai susținut atunci: „O să vedeți că în toamnă (2025 – n.red.), singurul lucru care se va modifica semnificativ, din punctul meu de vedere, nu se va referi la normele de titular și la suplinitor, ci se va referi mai degrabă la, sigur, orele care rămân libere disponibile pentru a fi luate la plata cu ora”.

Pe 15 septembrie anul trecut, Ministerul Educației, condus de Daniel David, afirma, „în baza datelor preliminare furnizate de inspectoratele școlare”, că numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%, numărul normelor pe perioadă determinată a rămas constant și a scăzut numărul (cu pondere mică în total) suplinitorilor necalificați. Iar „numărul de titulari nu s-a redus drastic, dimpotrivă”, susținea instituția.

Tot în septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan susținea că „efectele (măsurilor din educație – n.red.), v-am spus, vor fi de natură financiară și mai mulți titulari, mai bine pregătiți, prin aceste efecte, vor fi la clasă în locul suplinitorilor”. Iar ministrul David insista că „întotdeauna, când am vorbit de păstrarea oamenilor, în mintea mea au fost titularii”.

• O lună mai târziu, un comunicat al aceluiași minister afirma că „nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate, orele din cadrul acestor norme fiind redistribuite în normele cadrelor didactice majorate cu cele 2 ore/săptămână”. Comunicatul urmărea să explice o reducere cu circa 14.000 a posturilor din preuniversitar, printr-o hotărâre de guvern. Edupedu.ro arătase, atunci, că MEC nu prezentase niciun fel de informații cu privire la posturile care urmau să dispară, pe categorii, județe, ocupare.

Măsurile „de criză” introduse în 2025 au fost prefațate de fostul ministru David cu afirmația că „uneori am impresia că încerc să salvez Educația” de unii oameni din Educație:

• „Uneori am impresia că sunt în situația în care încerc să salvez Educația de unii, că sunt oameni rezonabili, dar de unii oameni din Educație care efectiv nu înțeleg această criză majoră prin care trecem și uneori chiar să-i salvezi pe unii oameni ai Educației de ei înșiși, în sensul că trebuie să înțeleagă că aș vrea să fim cu toții parte din soluție, nu din problemă.”

Comunicatul INS de luni, 5 octombrie – Ziua Internațională a ProfesoruluI, integral: