România – printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4% – date Eurostat

795 de vizualizări
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.

Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.

Harta participarii adultilor la programe de educatie si formare – 2022 / Sursa: Eurostat
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
  • Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
  • Macroregiunea 2 –  7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
  • Macroregiunea 3 –  5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
  • Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Rata de participare a adultilor la educatie si formare – pe regiuni, 2022 (si anii precedenti) / Sursa: Eurostat

Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.

Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.

La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.

  • În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.

Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. O să fiu puțin răutăcioasă.

    În regiunile cu grad ridicat de participare a adulților la formarea continuă de prin Europa… este oare calculat la grămadă cu cetățenii și numărul de imigranți care AU NEVOIE să urmeze cursuri de învățare a limbii și de profesionalizare/conversie?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Abuzurile sexuale la adresa studenților – ce pot face universitățile? Exemplul britanic: fără bariere în calea reclamațiilor, fie ele și anonime, descurajarea cu tărie a relațiilor personale apropiate profesor-student, politici clare de intervenție în cazul unor comportamente sexuale inadecvate – printre recomandările Universities UK

Universitățile trebuie să descurajeze relațiile apropiate sau personale dintre profesori și studenți, să permită reclamațiile anonime și să înlăture orice barieră în calea eventualelor plângeri la adresa angajaților universității, să…
Vezi articolul

Interdicțiile privind folosirea telefonului în școală, în forma lor actuală, nu au efecte semnificative asupra stării de bine psihologice a elevilor – studiu britanic / Cercetarea confirmă, însă, legătura între timpul extins petrecut în general pe telefon și probleme psihologice

Nicio diferență semnificativă asupra stării de bine psihologice a adolescenților nu a fost identificată între școli britanice unde sunt aplicate restricții extinse privind utilizarea telefoanelor inteligente și școli unde restricțiile…
Vezi articolul

Op Ed / Catinca Drăgănescu, directoarea Teatrului Masca: Dacă educația culturală nu e „profitabilă”, dacă teatrul trebuie să se „justifice” doar prin câți bani aduce, atunci nu vorbim despre reformă, ci despre un vid de viziune

Tocmai am citit noul program de guvernare. L-am citit cu atenție, cu speranță, dar și cu teamă. Nu pentru că austeritatea mă sperie în sine – înțeleg urgența bugetară. Ci…
Vezi articolul