România – printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4% – date Eurostat

798 de vizualizări
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.

Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.

Harta participarii adultilor la programe de educatie si formare – 2022 / Sursa: Eurostat
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
  • Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
  • Macroregiunea 2 –  7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
  • Macroregiunea 3 –  5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
  • Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Rata de participare a adultilor la educatie si formare – pe regiuni, 2022 (si anii precedenti) / Sursa: Eurostat

Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.

Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.

La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.

  • În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.

Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. O să fiu puțin răutăcioasă.

    În regiunile cu grad ridicat de participare a adulților la formarea continuă de prin Europa… este oare calculat la grămadă cu cetățenii și numărul de imigranți care AU NEVOIE să urmeze cursuri de învățare a limbii și de profesionalizare/conversie?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională,…
Vezi articolul

Prevenția începe în școală – ce ar însemna pentru România vaccinarea antigripală voluntară a copiilor / Op Ed Mihai Ghigiu, deputat PSD, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților

Prevenția este cea mai eficientă investiție pe care un stat o poate face în sănătatea publică. Aceasta este concluzia unanim acceptată de guvernele țărilor dezvoltate, care tratează sănătatea nu doar ca pe un…
Vezi articolul

„Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept” – Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU, după ce retragerea titlului de doctor al procurorului Olaru a fost stopată de Direcția juridică

„Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept. Direcția juridică a Ministerului Educației nu se poate substitui unei instanțe judecătorești”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea…
Vezi articolul

Zero grădinițe de stat noi, în București, în ultimii 7 ani, perioadă în care numărul grădinițelor private le-a depășit pe cele de stat cu aproape 50% – analiză / Lista grădinițe private 2025 București, pe sectoare

În București erau 124 de grădinițe de stat în acest an, potrivit Raportului privind Starea învățământului din București 2024-2025, prezentat de Inspectoratul școlar al Municipiului București, marți, 14 octombrie. Numărul…
Vezi articolul

Scriitorul și profesorul Radu Vancu despre subiectele la Evaluarea Națională 2024 – Limba și literatura română: bine făcute, accesibile și nuanțate. „Poate n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre textele-suport să fie ales dintr-un scriitor contemporan, pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal”

Subiectele la proba scrisă de Limba și literatura română, la Evaluarea Națională 2024, au avut un grad de dificultate „accesibil” și „mi se par bine făcute”, apreciază Radu Vancu, scriitor…
Vezi articolul