România rămâne lider în topul Eurostat cu cei mai mulți tineri care au abandonat timpuriu școala – aproape 215.000 / Rezultatele în 2021 sunt ușor mai bune decât în 2020, în ciuda așteptărilor autorităților

4.683 de vizualizări
Foto: captura Eurostat
Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre.

Edupedu a scris încă de anul trecut că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

  • Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei.

Despre câți tineri este vorba

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, locuiau în România 1.402.079 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. Pe indicatorul din 2021, raportat la numărul persoanelor din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, 214.518 tineri nu terminaseră mai mult de clasa a VIII-a.

Pe 11 ianuarie, într-o emisiune televizată, ministrul Educației vorbea despre așteptări mult mai pesimiste în privința acestui indicator: „Îmi este efectiv teamă de momentul în care vom avea cifrele pe abandon şcolar după această perioadă de criză sanitară. Dacă era unu din patru, ne putem imagina cam unde suntem. Şi atunci, programul naţional de abandon şcolar, care este primul lucru care se face cu adevărat palpabil în România Educată, care presupune 543 de milioane de euro pentru finanţarea a 2.500 de şcoli care sunt cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar, care presupun granturi de până la 200.000 de euro într-o şcoală (…) înseamnă o finanţare de circa 2000 de euro per elev”, a declarat Cîmpeanu, citat de news.ro.

La nivelul UE România a fost urmată de Spania și Italia (ambele cu 13%), precum și de Bulgaria, Ungaria și Germania cu 12% fiecare.

Printre țările cu cele mai scăzute procente în 2021 se mai numără Slovenia, Grecia și Irlanda (3%), Lituania și Țările de Jos (5%), scrie G4Media.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cu cât e mai mare gradul de educație în rândul femeilor, cu atât e mai mică răspândirea obezității, potrivit datelor Eurostat / În privința bărbaților, „nu a existat un model clar care să asocieze nivelurile de educație cu indicele masei corporale”

Cu cât e mai mare educația în rândul femeilor, cu atât e mai mică obezitatea, potrivit datelor Eurostat. Acest trend a avut loc în toate statele membre UE, inclusiv în…
Vezi articolul

Alocarea bugetară pentru cercetare în educație s-a prăbușit în România și a ajuns la 0 euro pe cap de locuitor în 2024, conform Eurostat / Explicația Ministerului Educației și Cercetării apelează la probabilistică: „cea mai probabilă” cauză este o schimbare în metodologia de raportare

România figurează cu o sumă infimă – echivalentul a zero euro pe cap de locuitor – ca alocare bugetară pentru cercetarea în educație, în anul 2024, în datele agregate la…
Vezi articolul

Educația cade pe locul 2 între elementele care creează sentimentul de comunitate între europeni, în opinia românilor – sondaj Eurobarometru / România, pe ultimul loc la valorizarea drepturilor fundamentale și democrației

Educația este pe locul doi între elementele care creează sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană, potrivit ierarhizării făcute de români la finalul anului 2020. Pe primul loc…
Vezi articolul