Generația 2023. Aproape 20% dintre elevii care au intrat în școala primară acum nouă ani nu au mai ajuns să susțină Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Unde sunt 38 de mii de copii

11.491 de vizualizări
Foto: 274351915 / 2023 Graduation © Alina Humeniuk | Dreamstime.com
Elevii care au terminat clasa a VIII-a în iunie 2023 și care susțin în aceste zile Evaluarea Națională au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015. Potrivit potrivit datelor Institutului Național de Statistică, obținute la solicitarea Edupedu.ro, au fost înscriși în clasa pregătitoare, în septembrie 2014, peste 192 de mii de copii în școlile publice și private din România. Nouă ani mai târziu, după ce au parcurs ciclurile primar și gimnazial, au ajuns să fie prezenți la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a doar 154.600 de elevi. Diferența de 38 de mii de elevi înseamnă aproape 20% din generația care a intrat în școală în septembrie 2014.

Unde sunt 38 de mii de copii – cronologia unei generații

În septembrie 2014 Ministerul Educației nu anunța în niciun comunicat sau comunicare publică numărul exact al elevilor care s-au înscris la clasa pregătitoare, așa cum nici în ultimii ani nu a facut-o. Dar Institutul Național de Statistică a consemnat la debutul acelui an școlar, 2014-2015, un număr de 192.686 de elevi în clasa pregătitoare. Dintre ei, 105.633 erau în orașe, iar 87.056 în mediul rural. Este momentul zero al acestei generații, acestea sunt numerele la care ne raportăm pentru toate momentele ulterioare.

La finalul clasei pregătitoare, în iunie 2015, după doar 9 luni de școală, datele INS consemnează 189.267 de elevi în acest prim an de învățământ primar. Deja după primul contact cu școala, 3.419 elevi nu mai figurau în evidențe, raportat la începutul anului școlar.

În septembrie 2019, când elevii intră în clasa a V-a, cohorta număra 192.842 de elevi – aici preluaseră deja și repetenții rămași din anul dinaintea lor, mai ales că peste 7.400 dintre elevii de clasa a V-a au la momentul respectiv 13 și 14 ani.

La finalul clasei a V-a, în iunie 2020, rămân 184.052 de elevi care trec mai departe, conform datelor INS obținute la solicitarea Edupedu.ro, iar 5.707 sunt declarați repetenți.

În clasa a VII-a, la finalul anului școlar 2021-2022, această generație de elevi număra 172.765 de copii promovați în anul următor. Până aici, se poate vedea că sunt cu 19.921 de elevi mai puțini decât la intrarea în clasa pregătitoare. Procentual, pierderea sau lipsa înseamnă 10,3%.

Intră în clasa a VIII-a 177.657 de elevi. Creșterea față de clasa a VII-a este dată aici de preluarea majorității celor 5.780 de elevi repetenți, veniți să mai facă o dată clasa a VIII-a. Dintre cei ajunși în clasa a VIII-a în septembrie 2022, 103.944 sunt din mediul urban și 73.713 din rural, conform datelor INS.

Ministerul Educației nu a comunicat câți absolvenți de clasa a VIII-a există în iunie 2023, dar Ministerul Educației a anunțat că din cei 176.000 de elevi aflați în evidență, în clasa a VIII-a, „doar 161.654 au ajuns să fie înscriși în examenul de Evaluare Națională“.

O explicație dată în prima fază, duminică 18 iunie, lapidar de către secretarul de stat Florian Lixandru, conform căruia diferența de peste 15.500 de elevi între cei înmatriculați în clasa a VIII-a și cei înscriși la Evaluarea Națională ar fi din cauză că elevii lipsă „fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii fiind declarați repetenți, sau nu doresc să susțină Evaluarea Națională”, a fost nuanțată luni, 19 iunie:

„Diferența de 8 procente o reprezintă elevii care nu s-au înscris fie că sunt corigenți la unu sau două obiecte, fie sunt repetenți, dar sunt și elevii cu cerințe educaționale speciale care nu sunt obligați să susțină Evaluarea Națională, sunt și elevii olimpici care, la fel, potrivit ultimelor reglementări, au posibilitatea să fie admiși la liceu fără Evaluare Națională, peste numărul de locuri alocat în clase, conform premiului pe care l-au obținut la olimpiada națională sau internațională“, a declarat Lixandru la Euronews România

Din cei care au fost înscriși de către școli la examenul de la finalul clasei a VIII-a, înscrierea fiind o proceduă a secretariatului, pe baza evidențelor școlare, nu de dorință sau opțiune a elevilor, conform legislației în vigoare, s-au mai prezentat la Evaluarea Națională doar 154.601 de adolescenți.

Diferența între numărul celor prezenți la măcar o probă a Evaluării Naționale 2023 și cei 192.686 de copii care au intrat în urmă cu 9 ani în clasa pregătitoare, este de 38.085 de tineri de 14 ani. Vorbim despre echivalentul a 1.523 de clase a câte 24 de elevi sau de echivalentul populației unui oraș de mărimea Mediașului, din județul Sibiu.

În medie, circa 5 mii de elevi rămân repetenți în clasa a VIII-a, dar numărul acestora este oricum compensat de elevii repetenți preluați la începutul anului școlar, așa că aceștia nu sunt puși la socoteală.

Până în prezent niciun oficial din Ministerul Educației nu a vorbit public despre ce se întâmplă de-a lungul ciclurilor primar și gimnazial cu aceste generații de elevi.

În perioada septembrie 2014 – iunie 2023, parcursul educațional de 9 ani al acestei generații a fost însoțit de succesiunea a 10 miniștri ai Educației, pe parcursul a 12 mandate.

Lista miniștrilor Educației din 2014 până în prezent

  1. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
  2. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
  3. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  4. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  5. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  6. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  7. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  8. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  9. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
  10. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – 1 octombrie 2022 (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu a anunțat o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar. Câmpeanu demisionează după un scandat în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.
  11. Ligia Deca 3 octombrie 2022 – prezent (tehnocrat, cu susținerea PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă geenrală din Educație, din ultimii 18 ani. Proiectele de legi au fost reclamate la Curtea Constituțională, care le va discuta pe 21 iunie. Deca a început recent nou mandat, în Guvernul Ciolacu, după ce premierul Nicolae Ciucă și-a dat demisia conform unui acord în coaliție.

Foto: 274351915 / 2023 Graduation © Alina Humeniuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. Hai sa plangem ca lipsesc 38 000 de soimi ai patriei.
    Ce vor sa insinueze? ca trebuie toti intratii in gradinita sa faca si doctoratul?

    S-au intrebat vreodata daca si sunt atatea locuri de munca la salarii de UE in Romania ptr toti cei intrati la gradinita?

    Lasa ca se vor compensa cei 38 000 cu cei ucrainieni. Doar ca aia nu vor sta pe salarii mizere aici cum cred unii

    1. O parte in abandon școlar. Majoritatea probabil au emigrat cu parintii, in aceeași perioada (2012-2022) Romania pierzând aprox 1 milion populație. Majoritatea celor ce emigrează sunt intre 20-45 de ani ceea ce corespunde unei familii cu copii de școala generala

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like