STUDIU Angajații din România asimilează rapid noile forme de muncă/gig economy

291 de vizualizări
Regulile examenului de Bacalaureat
Foto: Pexels.com
Românii sunt mai dispuși decât până acum să-și completeze veniturile prin contracte de muncă suplimentare celor de bază, se arată într-un studiu IPP. 12% dintre angajați au mai mult de un job plătit, 1 din 5 angajați lucrează cel puțin câteva zile pe săptămână și de la propriul domiciliu, 7% lucrează în spații publice, iar un sfert au lucrat în cel puțin una dintre noile forme de muncă practicate deja în țară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaționale și Comunicații).

Vezi mai jos care sunt concluziile sondajului de opinie al Institutului pentru Politici Publice (IPP) realizat cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada august – septembrie 2018, pe un eșantion de 1.220 persoane peste 18 ani (care, în perioada premergătoare, au desfășurat un tip de activitate pentru care au obținut venituri).

Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie și focus group-uri):

Viitorul pieței muncii va fi marcat de automatizare și de penetrarea inteligenței artificiale. Este de așteptat, rezultă din focus group-uri, ca multe din actualele slujbe să dispară ceea ce va genera o nevoie acută de recalificare și adaptare la piața muncii redefinită de noile tehnologii, spun autorii cercetării.

  • 1 din 10 angajați (12%) din România au astăzi mai mult de un job plătit
  • 1 din 20 angajați lucrează fără contract de muncă
  • 1 din 3 angajați ar accepta să fie plătit în parte legal și în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare față de un salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic
  • 1 din 5 angajați crede în posibilitatea de a își pierde locul de muncă în următoarele 6 luni
  • 1 din 4 din angajați consideră că, în ipoteza în care și-ar pierde locul de muncă, nu ar fi ușor să își găsească unul cu salariu similar
  • 1 din 5 angajați lucrează cel puțin câteva zile pe săptămână și de la propriul domiciliu iar 7% lucrează în spații publice (gară, aeroport, cafenea, ș.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului
  • 1 din 4 angajați au lucrat în cel puțin una dintre noile forme de muncă practicate deja în țară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaționale și Comunicații) respectiv munca ocazională
  • respondenții consideră că, pentru a avea un job bun, ar avea nevoie de abilități în comunicare (81%) și domeniul IT (71%) (pagina 28);
  • 2 din 5 respondenți sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru (45% consideră că actuala lege fiscală este restrictivă, nu manifestă flexibilitate pentru a stimula munca, inclusiv munca suplimentară locului de muncă de bază)
  • Unele tipuri de activități, mai ales în actualitatea zilelor noastre, nu se pot presta decât în forme inovative de muncă

Activitățile independente sunt în plină expansiune în Europa și în Statele Unite. Cunoscut drept fenomenul „gig economy” (asociat la nivelul publicului larg cu companii precum Taxify, Uber, Deliveroo), noile forme de angajare ridică serioase provocări atât din punct de vedere fiscal cât și al Codului Muncii în toate țările implicate, schimbând paradigma în ceea ce privește scopul ultim al unui contract de muncă, punând accent pe flexibilitate și pe rezultate și mai puțin pe aspectele formale ale prestării unei activități, se arată în comunicatul remis EduPedu.ro.

Concluziile sondajului au fost verificate prin 2 focus group-uri cu angajați în noi forme de muncă respectiv cu patronate și sindicate. Astfel că instituțiile responsabile de adaptarea cadrului legal la tendințele de pe piața muncii nu ar trebui să se mai eschiveze de la adaptarea acestuia la noile tendințe, încurajând munca în detrimentul supraîncărcării, atât a angajatorului cât și a angajatului, cu sarcini administrative birocratice.

Descarcă de aici rezultatele integrale ale cercetării


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de BCR

Pentru România vor fi disponibile peste 80 de miliarde de euro în următorii 8 ani, fonduri europene. Curs online de finanțare, gratuit, pentru viitori sau actuali antreprenori / Din ce axă se pot accesa fonduri pentru un after school sau o grădiniță

Avem șansa să intrăm într-un ciclu economic plin de oportunități. În următorii ani se anunță foarte multe fonduri europene și naționale disponibile, iar acestea pot și trebuie să contribuie la…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

Bursa de merit a copilului se poate transforma, dacă ai un plan de economisire practic, în 10.000 de euro, bani pentru facultate / Interviu cu Nicoleta Deliu-Pașol, trainer la Școala de Bani

„Cheltuielile sunt mai mari atunci când ai copii și este mai greu să economisești, dar, în același timp, părinții sunt mai motivați să economisească pentru educația copiilor”, spune Nicoleta Deliu-Pașol,…
Vezi articolul

Conferințele „Școala de Bani începe școala” sunt susținute de BCR

VIDEO Luciana Antoci, ISJ Iași: După părerea mea ar trebui să facem educația financiară la zona de confluență dintre celelalte discipline și nu ca disciplină distinctă, așadar transdisciplinar

Educația financiară ar trebui să fie inclusă în fiecare disciplină predată la școală, este de părere inspectorul școlar general al ISJ Iași, Luciana Antoci. „Ar trebui să încetăm să mai…
Vezi articolul

Conferința Școala de bani începe școala este susținută de BCR

VIDEO Peste 130 de profesori au discutat despre Educație financiară într-un context transdisciplinar, la Timișoara. Au aflat cum pot aborda teme interesante și utile pentru elevi, pe care aceștia să le folosească în situații de viață

Educația financiară ar trebui predată de fiecare profesor, la clasă, indiferent de disciplina pe care o are – aceasta este concluzia la care au ajuns experții și cadrele didactice participante…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

VIDEO Caracteristica omului inteligent este adaptabilitatea, spune profesorul Ciprian Ittu, director la Școala Gimnazială Poiana Mărului: Prin cunoștințele pe care le acumulăm noi, profesorii, ne ajutăm copiii din comunitate să cunoască noțiuni financiare

Aproape toți profesorii Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Poiana Mărului, județul Brașov, s-au implicat în programul-pilot LifeLab by BCR în momentul în care acesta le-a fost prezentat. Directorul instituției, profesorul…
Vezi articolul