Studiu IRES: Numărul elevilor fără acces sau cu acces limitat la laptop, tabletă, desktop e de peste 900.000, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerului Educației

8.147 de vizualizări
Studiu IRES
“32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. Ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea MEC”, avertizează Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în studiul lansat în această dimineață.

IRES a lansat vineri, 8 mai, a doua parte a cercetării cu privire la școala în stare de urgență. Datele făcute publice astăzi se referă la accesul copiilor din România la educația online, în contextul în care din 11 martie 2020 toate școlile din țară au fost închise pentru anul acesta școlar, din cauza pandemiei COVID-19.

Autorii cercetării explică faptul că datele colectate arată că “36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%”.

Foto: Studiu IRES

 

Principalele concluzii ale studiului IRES – Școala în stare de urgență, accesul copiilor școlari din România la educația online:
  • 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
  • 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
  • Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
  • Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
  • Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
  • Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
  • Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
  • Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Studiu IRES
Studiu IRES
Studiu IRES

Studiu IRES
Studiu IRES
Studiu IRES

 

Descarcă de aici, în forma .PDF, Raportul integral IRES – Școala în stare de urgență –
Accesul copiilor școlari din România la educație online. Studiu național, Aprilie 2020

 

Studiu IRES: Accesul elevil…

Metodologie:

Cercetarea pe bază de chestionar a fost derulată în perioada 27-30 aprilie 2020.

Volumul eșantionului, care a fost unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală).

Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion reprezentativ pentru familiile cu copii de vârstă școlară, înscriși în învățământul preuniversitar din România. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper pe care îl punem la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul educației din România.

Citește și:

 


2 comments
  1. La tara ai net amarat, daca ai noroc, doar orin gsm. E o varza de net. Trebuie fibra in toate satele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Programa școlară

Rezultatele evaluărilor naționale din Franța 2022: Elevii de clasa a V-a au punctaje mai slabe și la franceză, și la matematică, față de 2021. Copiii de clasele pregătitoare și I au rezultate la fel ca anul trecut sau doar puțin mai bune

Rezultatele evaluărilor naționale din Franța, derulate în luna septembrie 2022, au fost publicate recent într-un raport de Direcția de evaluare specializată franceză – DEPP, similară Centrului Național pentru Politici și…
Vezi articolul
Daniel David

Daniel David: Îi văd pe miniștri vorbind într-o bucurie extraordinară, că scopul școlii este să te facă fericit. Școala nu a fost creată pentru a te face fericit / Școala ne ajută să nu fim proști

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, spune că “școala nu a fost creată pentru a te face fericit”, așa cum…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul