Studiu pe un eșantion de oportunitate: din peste 570 de liceeni care au răspuns la chestionare online, majoritatea au valori de stânga, iar nouă din zece vor ca statul să asigure sănătate și educație de calitate și să garanteze drepturile egale ale cetățenilor

Majoritatea celor 575 de liceeni din 34 de județe, participanți la un sondaj al organizației World Vision România, care au răspuns la un chestionar online, au valori de stânga, conform raportului publicat de sursa citată. Aceasta atitudine tinde să scadă odată cu creșterea în vârstă, ceea ce arată fie o ponderare a valorilor de stânga odată cu maturizarea, fie o creștere a valorilor de stânga în rândul generațiilor care urmează, notează autorii. Nivelul extremismului politic în rândul tinerilor este relativ scăzut, iar băieții sunt mai conservatori decât fetele, conform studiului World Vision România „Profilul ideologic al liceenilor din România”. 

Studiul nu este unul reprezentativ, potrivit descrierii acestuia. Este vorba despre un sondaj făcut pe un eșantion de oportunitate – adică au fost lansate chestionare online și cine a vrut a completat, fără să fie selectați participanții după criterii socilogice.

• „Studiul în rândul tinerilor liceeni s-a bazat pe o metodologie de tip cantitativ, respectiv prin sondaj de opinie adresat tinerilor liceeni. Colectarea datelor s-a realizat în sistem CAWI (completare online) în rândul liceenilor în perioada 10 – 28 mai 2024. 

• La nivel național au fost colectate 575 de chestionare din 34 de județe, din toate regiunile țării, inclusiv București-Ilfov, atât din mediul urban cât și din mediul rural. Eșantionul rezultat a fost ponderat pe categorii de gen, mediu de rezidență și vârste conform datelor INS pentru populația rezidentă în 2023 ajustate cu structura populației înscrise în forma de învățământ liceal”, se precizează în raport. 

• Marja de eroare statistică corespunzătoare volumului eșantionului rezultat, pentru un interval de încredere de 95% este de +/-4%

Conform acestuia, peste 90% dintre liceenii care au răspuns chestionarului vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri și educație de calitate și să garanteze drepturile egale ale cetățenilor. 

Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este scăzut, dar cred în proportie de 80% că votul lor contează.

În același timp, ponderea extremismului politic în rândul tinerilor care au participat la acest sondaj este relativ scăzută atât în ceea ce privește extrema stângă (comunism)- aproximativ 7%, cât și extrema dreaptă (fascism) 1%, potrivit autorilor. 

Câteva dintre principalele concluzii: 

Majoritatea tinerilor liceeni participanți la sondaj (78%) sunt orientați valoric spre stânga axei ideologice 

„35% dintre aceștia sunt adepți ai unui stat protecționist, în care drepturile individuale să fie garantate, prioritare, respectiv un stat al bunăstării, cu elemente protecționiste semnificative și libertate de manifestare individuală la fel de semnificativă. 43% dintre tinerii participanți au o orientare moderată din perspectiva axei libertarianism – autoritarianism, respectiv un echilibru între drepturi și obligații pe fondul unor politici sociale accentuate din partea statulu”i. 

Analiza la nivelul vectorului stânga-dreapta de poziționare ideologică arată că 84% dintre liceenii care au răspuns acestui chestionar au valori de stânga. 

„Această atitudine tinde să scadă odată cu creșterea în vârstă a respondentului, ceea ce arată fie o ponderare a valorilor de stânga odată cu maturizarea, fie o creștere a valorilor de stânga în rândul generațiilor care urmează. Studii longitudinale, în următorii ani, pot aduce explicații acestei tendințe,” mai arată autorii.

Liceenii din România și educația

94% dintre tinerii participanți consideră că statul ar trebui să investească mai mult în sistemul public de educație astfel încât să se asigure o calitate ridicată pentru toți copiii. Această opinie este ușor mai ridicată în cazul fetelor, fără să existe diferențe semnificative în funcție de vârsta respondentului sau de mediul lui de rezidență 

89% dintre liceenii care au răspuns consideră că școala ar trebui să-l pregătească pe tânăr în general, asigurându-i un corp de cunoștințe largi, chiar dacă nu în legătură imediată cu piața muncii. Ponderea băieților care consideră că rolul școlii trebuie limitat la piața muncii este de două ori și jumătate mai mare decât a fetelor.

Ce cred liceenii din România despre implicarea statului în viața cetățenilor, mediu, valori și politică

„95% dintre liceenii din acest studiu consideră că principalul rol al statului este să garanteze drepturile și libertățile cetățenilor

77% dintre tinerii participanți consideră că mediul trebuie protejat cu orice preț. 

86% dintre liceenii cuprinși în eșantion consideră că ajutoarele sociale pentru cei săraci ar trebui menținute sau crescute. 

Principalele valori pe care un tânăr, o tânără trebuie să le aibă în viață, în opinia liceenilor participanț sunt grija față de ceilalți (25%) și respectarea regulilor (ordinea și dreptatea (21%). Dorința de a învăța cât mai multe lucruri este pe ultimul loc în lista valorilor alese de tineri, cu doar 3% din total respondenți. 

Opinia privind homosexualitatea este indicatorul valoric cu cel mai ridicat grad de controversă (împarte liceenii în aproximativ două tabere egale), 54% dintre liceeni consideră că homosexualitatea este normală. 47% consideră că este o boală, un fenomen anormal. Diferența între fete și băieți este semnificativă cu privire la opinia pe acest subiect. Toleranța față de această temă este semnificativ mai mare în mediul urban (59%) decât în mediul rural (48%). ” 

82% dintre liceenii care au răspuns chestionarului cred că votul lor contează sau va conta 

„Ponderea tinde să crească odată cu apropierea de perioada majoratului și este cu 10% mai ridicată în rural decât în urban (probabil și datorită dimensiunii localității). 18% dintre liceeni (aproape unul din cinci) în general și aproape un sfert dintre liceenii din mediul urban (23%) consideră că votul lor nu contează, deciziile privind conducerea politică fiind luate prin alte mecanisme decât alegerile libere. Acest deficit de încredere în vot este o carență semnificativă pentru democrație. 

Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10. Primarul este personajul politic despre care sunt deținute cele mai multe informații cu privire la rolul și atribuții, urmat de Președintele României. Pe ultimele locuri sunt deputatul și senatorul, precedat de șeful partidului simpatizat și, în cazul bucureștenilor, de primarul general al municipiului București.”

Documentul poate fi descărcat de aici: