Ministrul Educației, Daniel David, îi dă replica președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, în dezbaterea proiectelor de plan-cadru pentru liceu lansate de Ministerul Educației. „Îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și internaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității. […] Aș vrea să văd predate conținuturi mai aerisite și relevante, cu mijloace de predare și manuale atractive, care să-i încurajeze și să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noștri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura națională”, spune Daniel David, într-un articol publicat pe blogul său.
- Reacția vine după ce președintele Academiei Române a acuzat o „nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”, spunând că „«specialiștii» ministerului educației […] au scos istoria și geografia – cele două cenușărese ale materiilor școlare – din «trunchiul comun» (cu posibilitatea puțin probabilă ca școala să poată repara vag această nedreptate)”.
- Într-un articol publicat pe Afnews.ro, Ioan Aurel Pop spune: „Cum am putut ajunge așa de troglodiți în acest secol al XXI-lea? În loc să ne străduim să avem profesori cât mai buni de istorie și geografie, să creăm conținuturi atractive, să folosim metode cât mai adecvate învățării, să facem din temele aride subiecte de vis, să stârnim curiozitatea copiilor și adolescenților, ne dăm de ceasul morții să tăiem și ce mai este din istorie și geografie. Se vede că este amenințată din nou și limba latină”.
Amintim că Daniel David a preluat mandatul de ministru al Educației din funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), funcție pe care a deținut-o și actualul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
Ministrul Educației susține că „avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost (avem printre cele mai multe ore/an între țările OECD), foarte centralizat (cu puține opțiuni la nivel de școală și/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele și unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii și societatea, la unul în care se predă mai aerisit și relevant, bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare. În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândește la ei în aceste discuții –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte și să nu închidem școala pentru părinți sau societate. Vă invit să nu pierdem această oportunitate și aștept propuneri concrete, mai ales că țin ca varianta finală să aibă un suport cât mai larg în comunitate, așa cum este normal în această fază de consultare/dezbatere”.
Reacția integrală a ministrului Daniel David la poziția președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, pe noile planuri-cadru puse în dezbatere de Ministerul Educației:
„Ofensiva pentru normalitate și invitație la parteneriat. Un răspuns unui coleg și prieten – Președintele Academiei Române
Am citit cu surprindere un articol publicat recent de președintele Academiei Române, în care se vorbește, cu referire la planurile-cadru pentru învățământul liceal puse recent în consultare/dezbatere, despre „o nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”.
Inițial am fost surprins, atât de titlu – amândoi știind că atâta timp cât sunt eu ministru, de la acest nivel nu va fi vreo „ofensivă” contra acestor domenii –, cât și mesajul public, când de fapt noi doi am început deja să discutăm despre cum ar putea arăta o soluție bună pentru aceste domenii. Asta este ceva ce ne leagă, dincolo de multe viziuni diferite, și anume preocuparea pentru identitatea și cultura națională bine făcute.
Apoi am văzut asta ca o oportunitate de clarificare, încurajare și parteneriat, ceea ce fac succint aici.
Așadar, îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și internaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității. Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc. Acestea, prin faptul că sunt un risc inacceptabil care afectează cultura națională, devin chiar probleme de securitate națională. Acum avem oportunitatea să regândim sistemul care a generat acest risc și această problemă. Aștept din partea specialiștilor și a organizațiilor profesionale propuneri prin care să tratăm cu respect și eficient aspectele de identitate/cultură națională. Aș vrea să văd predate conținuturi mai aerisite și relevante, cu mijloace de predare și manuale atractive, care să-i încurajeze și să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noștri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura națională. Despre asta este vorba întâi și abia apoi despre numărul de discipline și ore, iar dacă văd un astfel de model credibil, numărul de discipline/ore va fi susținut la modul natural. Acum, pentru a ajunge la acest model mai aerisit și flexibil, am mizat în cazul unor discipline/ore pe o distribuire a responsabilității între centralizare (decizii impuse de minister) și descentralizare (decizii la nivelul școlilor și/sau al elevilor) – fără a se astfel pierde astfel ore -, dar sunt dispus să discutăm chiar procentele celor două, dacă avem propuneri de modele bune pentru lucruri care țin de cultura și identitatea națională. Așadar, voi susține cât trebuie un astfel de model bun. Îl aștept, ca parte din consultare/dezbatere!
În acest context, spun că acest mesaj este și pentru științe, acum când pseudoștiința devine și aici o problemă de securitate națională, ceea ce ne arată că așa cum am tratat până acum științele nu a funcționat. Este o oportunitate de restartare și în această zonă, așadar, să nu o pierdem. Încurajez specialiștii și societățile profesionale să-mi facă astfel de propuneri raționale, iar susținerea mea va fi acolo.
În concluzie, avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost (avem printre cele mai multe ore/an între țările OECD), foarte centralizat (cu puține opțiuni la nivel de școală și/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele și unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii și societatea, la unul în care se predă mai aerisit și relevant, bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare. În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândește la ei în aceste discuții –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte și să nu închidem școala pentru părinți sau societate. Vă invit să nu pierdem această oportunitate și aștept propuneri concrete, mai ales că țin ca varianta finală să aibă un suport cât mai larg în comunitate, așa cum este normal în această fază de consultare/dezbatere.”
18 comments
Dar cu liceele economice ce faceti? Le ingropati?Având în vedere că liceele economice sunt primele în opțiunile absolvenților de gimnaziu (după liceele teoretice) și se situează conform rezultatelor la Bacalaureat peste unele licee teoretice, dorim pe această cale să tragem un semnal de alarmă autorităților/ factorilor de decizie, legat de distrugerea calității educației din aceste licee (cu impact direct asupra elevilor și profesorilor).
Atragem atenția și asupra faptului că nivelul 4 de calificare (tehnician în activități economice, administrație) nu are corespondent în nivelul 3 de calificare, specific școlilor profesionale.
Acest lucru determină un efect în cascadă asupra învățământului universitar economic, întrucât mare parte din studenți provin de la aceste licee economice.
Așa cum, în mediul universitar, facultățile sunt împărțite în vocaționale, teoretice, tehnice și economice, considerăm că este în beneficiul tuturor păstrarea aceleiași structuri și în mediul preuniversitar.
Având în vedere criteriile de diferențiere și aspectele semnalate, vă rugăm să analizați cu maximă celeritate situația, în vederea delimitării liceelor economice de cele profesionale.
Dar nu numai Istoria sau Geografia pierd. Pierde si Matematica o ora din trei. Foarte mult, la ore oricum putine. O treime din profesorii de Matematica vor fi disponibilizati. De asta ce parere aveti? Doua ore de Matematica sunt insuficient pentru a studia basuc o stiinta de talia Matematicii. E mai degraba pentru a frunzari manualul si a face cunostinta cu titlul lectiilor.
Acest sistem este doar la nivel declarativ centrat pe elevi! In realitate este centrat pe profesori. Toti si au unit fortele sa atraga atentia ca fara unele materii in clasele terminale vor iesi generatii de analfabeti functionali. Pana una alta, in acest sistem obtuz si centrat pe profesori avem analfabeti functionali. Schimbarea trebuie sa inceapa cu planurile cadru si de la catedra! Asa ca, dragi profesori, adaptati va! Stiu, e greu! Apropos, de ce nu va revoltati ca avem Istoria holocaustului si a comunismului discipline distincte? Nu puteau fi capitole in cadrul disciplinei Istorie? V a convenit crezand ca ati mai castigat o ora, nu?
Cred că nu e normal să apară istoria evreilor iar istoria noastră sa se invete mai puțin.
Vom avea planuri cadru noi- nouțe! Cu expertiză, vocație și bune intenții, cum am fost obișnuiți în lumea postdecembristă, falanga educațională din minister ne arată viziunea sa ofensivă ,așezată în formațiune de luptă împotriva provocărilor sec XXI. Principala strategie este clară: Atacăm trecutul și ne predăm viitorului!!!
Domnule Pop, numai de dumneata auzim! Domnilor profesori, promovați-vă deja cursurile de la anul, acum e acum, să vedem cum vă vindeți, căci copiii vă știu ce prestați la clasă și că vor vrea in continuare! Parcă văd că în iulie școlile ne trimit opțiunile la cursuri și trebuie ca până atunci dumneavoastră să le fi promovat cu niste podcasturi-ceva.
Domnul David nu a venit cu suflu american și cu așa Hirsch score în Ro să taie frunză câinilor! Chiar trebuie să ne spună de atâtea ori să ne gândim la bieții copii?
Importanța orelor de limba latină în învățământul liceal din România – o argumentare academică
Introducerea limbii latine în curriculumul liceal din România este adesea subiect de dezbatere, însă argumentele academice susțin necesitatea păstrării acestei discipline. Limba latină joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor lingvistice, culturale și cognitive ale elevilor, având implicații semnificative în educația umanistă și în înțelegerea profundă a limbilor moderne și a culturii europene.
1. Limba latină – fundament al limbii române
Unul dintre cele mai puternice argumente pentru menținerea orelor de latină este faptul că aceasta este baza limbii române. Fiind o limbă romanică, româna își trage originea în proporție de peste 60% din latină, iar studiul acesteia ajută elevii să înțeleagă structura, evoluția și mecanismele interne ale propriei limbi.
• Cunoștințele de latină îmbunătățesc înțelegerea gramaticii românești, în special a cazurilor, a flexiunilor verbale și a etimologiei.
• Studiul limbii latine le permite elevilor să identifice rădăcinile latine ale cuvintelor, îmbunătățindu-și astfel vocabularul și capacitatea de a deduce sensul unor termeni necunoscuți.
2. Beneficii asupra învățării limbilor străine
Studiul limbii latine facilitează învățarea altor limbi, în special a celor romanice (franceză, italiană, spaniolă, portugheză), dar și a limbilor germanice (engleză, germană) datorită influenței masive a latinei asupra lexicului acestora.
• Aproximativ 60% din vocabularul limbii engleze provine din latină, ceea ce face ca elevii care studiază latina să înțeleagă mai ușor cuvintele de origine savantă.
• Prin analiza morfologică și sintactică a latinei, elevii dezvoltă o înțelegere mai profundă a structurilor lingvistice universale, ceea ce le îmbunătățește competențele lingvistice generale.
3. Dimensiunea culturală și identitară
Latina nu este doar o limbă, ci și o punte către moștenirea culturală a Europei și a României.
• Cunoașterea limbii latine permite accesul direct la textele fundamentale ale culturii clasice (Virgiliu, Ovidiu, Cicero), esențiale pentru înțelegerea istoriei, filosofiei și literaturii europene.
• Studiul latinei contribuie la înțelegerea originii creștinismului, a terminologiei juridice și a instituțiilor fundamentale ale civilizației occidentale.
• Pentru România, latina are o valoare identitară aparte, fiind legată de originile poporului român și de formarea limbii și culturii naționale.
4. Dezvoltarea gândirii logice și analitice
Latina este o limbă foarte structurată, ceea ce contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive ale elevilor.
• Exercițiile de analiză sintactică și morfologică stimulează gândirea logică și raționamentul deductiv.
• Traducerea textelor latine dezvoltă atenția la detalii, capacitatea de concentrare și de analiză a relațiilor dintre elementele unui text.
5. Contribuția la educația interdisciplinară
Latina nu trebuie privită ca o materie izolată, ci ca o disciplină care interacționează cu multe alte domenii:
• Istorie: Cunoașterea latinei ajută la înțelegerea documentelor istorice, a inscripțiilor și a terminologiei specifice.
• Filosofie: Gândirea occidentală s-a dezvoltat pe baza operelor scrise în latină, iar studiul acestei limbi facilitează accesul la ideile fundamentale ale Antichității.
• Drept și medicină: Multe concepte juridice și medicale își au originea în limba latină, ceea ce face ca studiul acesteia să fie util pentru elevii care doresc să urmeze aceste domenii.
Concluzie
Orele de limba latină sunt esențiale în curriculumul liceal românesc deoarece contribuie la dezvoltarea competențelor lingvistice, culturale și cognitive ale elevilor. Departe de a fi o materie „moartă” sau inutilă, latina reprezintă un element fundamental al educației umaniste, având un impact pozitiv asupra înțelegerii limbii române, a altor limbi străine, a culturii europene și a logicii. Eliminarea acestei discipline ar însemna o pierdere semnificativă pentru formarea intelectuală a elevilor și pentru păstrarea identității culturale românești.
Mai esențială este predarea și ÎNȚELEGEREA LIMBII ROMÂNE, apoi a limbii latine. De acord parțial cu cele scrise, de acord cu partea argumentativă despre cunoașterea culturii și civilizației latine, dar gramatica să fie pentru elevii de la filologie, nu pentru toți. Copiii trebuie pregătiți pentru viață, după ce ies de pe băncile școlii au nevoie de cunoștințele de limba română, istorie, geografie, de gramatica limbii latine însă nu.
Să vedeți limba șI literatura româna, numai cu 2 ore la limba șI literatura română!
Din pacate, prin raspunsul sau, dl Ministru ne dovedește din nou ca nu intelege nimic din ceea ce se intampla! Sper sa observe lumea cine conduce educatia si sa ia masuri! Rusine!
Stirea zilei este , omul cu antropologie de Neanderthal, analfabetul illiterat (corespondent analfabetului functional, pe care l-a implementat acesta!), ministrul needucatiei, David, a introdus in liceu istoria și geografia ca optionale!
Aceasta curea de transmisie, David, a terorismului la adresa identitatii a poporului roman, este intretinuta și alimentata de pasivitatea conducerii Academiei Romane,care se complac in “dolce vita” cu retributii neonorate!
Acești analfabeti iliterati,conducerea Academiei Romane si cozile de topor ale acesteia, gen ministrul David, au creat fenomenul negativ PISA în Romania : cresterea analfabeților funcțional de la 20% în 1993, la 48% în 2024!
În psihologie, în istorie și în geografie, după ce vedem efectele, ar trebui să identificăm cauzele (care sunt, de obicei, ascunse). Curriculum-ul oficial (plan cadru de învățământ, programe școlare, poate chiar unele manuale) arată bine pe hârtie, dar multe articole din Edupedu și comentariile pe baza lor arată realitatea din școală (curriculum-ul implementat): absenteism, abandon școlar, motivări ale absențelor pe baza unor adeverințe medicale false, profesori care nu susțin orele, elevi care obțin notele fără să dețină cunoștințele (competențele), rezultate nesatisfăcătoare la diverse evaluări etc. Ar trebui să le mulțumim tuturor celor care își alocă timp și au conștiința de a scrie observații critice despre școala reală și ne atenționează că există riscul unor derapaje și să extindem discuțiile pentru a le înțelege opinia. Liceul ar trebui să îi ofere șanse fiecărui elev să aibă baza teoretică și metodologică (indiferent de profil) pentru a urma orice specializare dorește, la orice facultate. De exemplu, pentru medicină are nevoie de biologie, chimie, fizică, pentru specializările în geografie ar trebuie să aibă cunoștințe de bază de geografie, fizică, chimie, istorie, matematică și altele. Orice cetățean ar trebui să învețe geografie dintr-un motiv foarte simplu: să înțeleagă lumea în care trăiește (în prezent) și să fie capabil să se adapteze în această lume din perspectiva economiei durabile (sustenabile). Legea învățământului preuniversitar (2023), similar Legii educației naționale (2011), precum și documentele UE arată foarte clar finalitățile educației: idealul educațional și competențele cheie (mai corect, domeniile de competențe cheie). În aceste documente nu se fac diferențe între specializări când sunt detaliate aceste finalități.
Pop asta nu face el un bine si pkeaca la riusi sau in Coreea de Nord?
Nu știu, 53gosul asta de vremelnic ministru știe mai bine ce este pentru educația istorică a unui elev decât un psiholog? zd eanta de om. el vorbește despre aerisire?
Toooot “aerisiți” planurile și programele de mai bine de 30 de ani încoace, și rezultatul este un dezastru! Forme fără niciun fond real! Mai bine ați vedea cum trebuie să predați ce este deja!
Domnul ministru Daniel David are perfectă dreptate.
E timpul să facem ceva pt elevii noștri .
Cu continuturi mai aerisite, cu siguranta nu vei reusi sa cresti in testele internationale.
Poate exista o iluzie, doar in mintea psihologului DD.
Exista, intr-adevar, sansa de a trece la un sistem de educatie mai bun, dar retorica ministrului indica o degradare a sistemului curent, considerat prost chiar de catre ministru (se preda mult si prost, zice el).
E o concluzie superficiala, la fel cum este urmatoarea: ministrul DD vorbeste mult si prost.
Sau, poate, nu e superficiala.
Cred ca filosofia ministrului este ”puțin și prost””