Țară ”oarecum satisfăcută”. Anchetă INS despre cât de mulțumiți sunt românii de locul de muncă. În educație sunt cei mai satisfăcuți

568 de vizualizări
Din cei peste 8,9 milioane de români salariați, patroni, lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremunerați, peste jumătate (58,3%) s-au declarat „oarecum satisfăcuți”, de locul de muncă actual. Cei mai mulțumiți de locul de muncă pe care îl aveau erau absolvenții de studii superioare. Asta arată cercetarea „Activitatea independentă”, făcută de Institutul Național de Statistică.

La nivel național, 5,2 milioane de persoane din 8,9 milioane, susțin că sunt ”oarecum satisfăcute” de jobul lor. Alte 2,5 milioane de persoane (28,3%) s-au declarat „satisfǎcute în mare mǎsurǎ”. Procentele celor „satisfăcuƫi în mică măsură” (11,7%),  și ”total nesatisfăcuƫi” (1,7%), au fost mult mai mici.

Se poate observa din statistică faptul că pe măsură ce crește nivelul de studii al celui intervievat, cu atât mai mare este gradul de mulțumire față de locul de muncă actual. Aproape jumătate dintre cei cu faculatate, de exemplu (49,9%), sunt „satisfǎcuţi în mare mǎsurǎ”, faţǎ de 25,2% dintre cei cu studii medii şi doar 16,8% dintre cei cu nivel scǎzut de educaţie).

Peste un sfert din cei cu nivel scǎzut de educaţie (25,8%) erau fie total nemulţumiţi, fie mulţumiţi doar în micǎ mǎsurǎ de locul de muncǎ.

Ancheta despre cei care fac activități independente este o premieră pentru INS, iar sondajul despre gradul de satisfacție la locul de muncă, la fel.

SURSA: INS

Cei din Educație sunt foarte mulțumiți

Nemulțumiții din Învățământ numără doar 13.607 persoane, din totalul de 378.086 de angajați în acest domeniu. Numai puțin de 55%, adică 208.036 de lucrători în educație au declarat că sunt „satisfǎcuţi în mare mǎsurǎ” de locul de muncǎ. Este cea mai mare valoare dintre toate domeniile cuprinse în cercetare. Tot cu grad de mulțumire mare sunt și cei din administraţie publicǎ şi apǎrare; asigurări sociale din sistemul public (53,3%) plus cei din activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (51,5%).

În contrapondere, cea mai mare proporţie a celor nemulțumiți sau total nemulțumiți de actualul loc de muncă se aflǎ în agriculturǎ, silviculturǎ şi pescuit (27,5%) şi distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare (18,1%), potrivit INS.

FOTO: INS

Îți plac informațiile pe care le găsești la noi? Susține Edupedu.ro!
Become a Patron!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Pandemia a favorizat accentuarea problemelor emoţionale în rândul copiilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii mintale / 46,8% dintre minorii care au apelat la Telefonul Copilului au raportat abuz și violență în familie

Pandemia a exacerbat problemele psihologice şi abuzul în rândul copiilor, în contextul măsurilor de izolare impuse, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului, care a raportat că…
Vezi articolul

Sondaj IRES. Portretul copilului educat, definit de părinți: să fie respectuos, să aibă cei 7 ani de-acasă, să învețe bine, să fie independent și ascultător în aceeași măsură

Să fie respectuos, să știe să se comporte în societate, să învețe bine, să fie independent/descurcăreț, dar în aceeași măsură ascultător/disciplinat – este portretul copilului educat, în viziunea părinților. Rezultatele…
Vezi articolul

Situațiile de criză aduc cuplurile împreună și le determină să-și construiască fonduri de urgență. Totuși, este nevoie mai mare de educație financiară – studiu / Trei tipologii de cupluri din perspectiva relației cu banii

Majoritatea cuplurilor de lungă durată și care locuiesc împreună pun veniturile la comun, iar datoriile și crizele apropie cuplurile, și le determină să aibă un fond de urgență, arată studiul…
Vezi articolul

Două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare – Studiu și infografic Salvați Copiii

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea…
Vezi articolul