Un număr de 25 de şcoli din ţară vor organiza simultan târguri de Crăciun, pe 16 decembrie, pentru a strânge fonduri necesare remedierii infrastructurii lor inadecvate, potrivit Agerpres. Târgurile fac parte dintr-o campanie lansată de organizaţia Narada, iar obiectele ce vor fi scoase la vânzare pentru membrii comunităţii locale vor fi confecţionate de elevi.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpees, Smiley, Feli, Marius Moga, Antonia, Selly, Randi, Edward Sanda, Cleopatra Stratan, WRS, Alex Velea, Cosmin Savu, Olimpia Melinte, Daddy Cool, Alina Ceusan, Irina SSW (Deaconescu), Bogdan Ioan, Eugenia Nicolae, Roxana Hulpe, Aluziva, Răzvan Munteanu şi scriitorii Camelia Cavadia, Iv cel Naiv, Remus Boldea donează obiecte care vor fi licitate la târguri.
Campania „Salvează o şcoală” sprijină 25 de unităţi de învăţământ care au anunțat nevoi urgente referitoare la siguranţa copiilor în spațiile lor.
Dintre şcolile participante la evenimentul din 16 decembrie, cel puţin trei au nevoie de amenajarea grupurilor sanitare, patru de reconsolidare şi/sau renovarea acoperişului, trei de refacerea instalaţiei electrice, una de centrală termică, alte cinci de amenajări interioare şi schimbarea mobilierului şcolar, trei de tehnologie şi calculatoare, laptopuri şi videoproiectoare, cinci de amenajarea unui spaţiu exterior şi mai multe de amenajarea unei biblioteci moderne.
Pe 16 decembrie, în cele 25 de şcoli intrate în campanie, în acelaşi moment, elevii îşi vor pune caietele deasupra capului. Acesta constituie un manifest prin care vor să atragă atenţia asupra soluţionării alertei lor.
Potrivit comunicatului citat de Agerpres:
- “În prezent, nivelul de siguranţă din şcolile din România este foarte scăzut, atât din punct de vedere seismic şi sanitar, dar şi din punctul de vedere al construcţiei şi al siguranţei la incendiu. 42% dintre clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat (…) În ultimii 10 ani cel puţin 11 instituţii de învăţământ din România s-au prăbuşit peste elevi la ore, aproximativ 4.200 de şcoli din România, însumând peste 155.486 de elevi, nu au acces la grupuri sanitare în incinta şcolii, jumătate dintre acestea fiind amplasate în curte şi sunt lipsite de apă curentă şi canalizare”.
Sursa citată notează că, în prezent, pe HartaEdu sunt înscrise peste 1.100 de alerte din partea şcolilor din România, cu impact asupra a aproape 300.000 de elevi.
Foto: © Svetlana Cherruty | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Diana Ghimiși
I.N.
Petru Clej
1 comment
Art. 234 din Legea educaţiei naţionale prevede ca: „Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:
a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă.”
Cu toate acestea, în scoli a devenit o tradiţie efectuarea de târguri de Crăciun – ample fapte de comert organizate direct de conducerea scolilor, cu binecuvântarea inspectoratelor şcolare şi sub laudele anumitor reprezentanţi ai presei.
Pentru desfăşurarea lor sunt solicitaţi, bineînţeles, părinţii, care, la insistenţele cadrelor didactice si pentru a nu se crea presiuni asupra copiilor lor, îşi rup din timp şi din finanţele proprii pentru a se obţinecât mai mult profit la aceste minunate târguri, confecţionând produse vandabile.
Or, activitatea nefiind nici măcar permisă de lege, darămite reglementată, nu există niciun temei sau procedura de verificare a modului în care se strâng banii şi nici cum se alocă aceştia, aşa încât nu se va şti niciodată câţi bani se strâng ţi cum sunt ei folosiţi.
Şi totuşi, fenomenul proliferează, ca şi cum scopurile declarate ale organizării acestor târguri (campanii caritabile, remedierea infrasctucturii) ar putea să justifice încălcarea flagrantă a unui text legal.
Ca să nu mai spunem că banii sunt strânşi tot din buzunarul părinţilor, care cumpără produsele pe care tot ei, cu munca lor, le produc, deşi remedierea infrastructurii, la care vă referiti dvs în articol, e treaba statului, nu a părinţilor.
Să ne mai mirăm că la şedinţele cu părinţii au început cadrele didactice să promoveze, total dezinvolt, vânzarea către părinţi a unor obiecte costisitoare, de 4-5 mii de euro??