“Ştiaţi că în poeziile lui Eminescu se găsesc indicii ale teoriei relativităţii? Că sunt sugestii ale unor concepte din mecanica cuantică? Că manuscrisele lui Eminescu conţin celebra formulă a lui Einstein E=mc2, cu zeci de ani înainte ca ea să fie descoperită?” Așa își începe cercetătorul Cristian Presură vloggul dedicat lui Mihai Eminescu și publicat astăzi, 15 ianuarie, la 170 de ani de la nașterea poetului.
Cristian Presură explică pe înțelesul tuturor apariția în poeziile lui Eminescu a unor indicii ale teoriei relativităţii, cu zeci de ani înaintea descoperirilor făcute de Einstein:
Cunoscutul fizician spune, în explicația video publicată astăzi pe vlogg-ul său – Fizica cu Cristian Presură: “Mulţi cred că teoria lui Einstein se regăseşte în poezia eminesciană ‘La Steaua’.
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Frumos, adevărat şi simplu. Totuşi, îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar versurile de mai sus nu au legătură cu relativitatea lui Einstein, ci doar cu viteza finită a luminii. Aceasta, însă, era cunoscută şi măsurată cu 150 de ani înaintea lui Eminescu, de fizicianul danez Ole Romer”.
Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de criticii literari drept cel mai important poet din literatura română. Opera sa poetică a fost influenţată de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, dar şi de teoriile semnate de Arthur Schopenhauer, de Immanuel Kant ori de Hegel, scrie Agerpres, într-un documentar dedicat poetului.
Primul său poem a fost publicat pe când avea 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena, apoi la Berlin. A fost membru activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul “Timpul”. Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, la Bucureşti.
Raluca Pantazi
Laborator de stiinte cognitive clinice
Redacția
Alexa Stănescu
4 comments
Anticiparea teoriei relativității, adică dilatarea timpului este evidentă nu în poeziile lui Eminescu, ci în basmul ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. cules de Petre Ispirescu din popor. Făt-Frumos s-a dus pe tărâmul celălalt, a stat câteva zile și când s-a întors, nimic din ce lăsase nu mai exista, totul era în ruină, pentru că trecuseră pe pământ sute de ani. Când moartea i-a dat o palmă, pe loc Făt Frumos s-a transformat în cernușă. Aici putem într-adevăr să vedem un licăr din ceea ce mai târziu va fi ”Teoria relativității”
Voi ati innebunit ?!?…Ce legatura are titlul si sinopsis-ul cu ce baiguiti voi in aticol ???
Pentru tampenii din astea exista Click, Cancan..etc.
Sa va fie rusine !
Liceanul e impresionat de ediţia Perpessicius, de truda eminesciană pentru versuri lirice. De cosmogonie, Kant, termodinamica lui Julius Robert Mayer… Guvernul ar trebui să verifice cum e-n UE şi să facă accesibile elevului român, din ţară şi diasporă, cărţile de literatură şi istorie scanate deja pentru Biblioteca Digitală a Bucureştiului, dispărută de pe net.
Digibuc.ro is very much online