O propunere legislativă inițiată de mai mulți senatori și deputați PNL și PSD, dar și de câțiva parlamentari UDMR, USR și neafiliați prevede ca terenurile aflate în folosința școlilor cu profil agricol sau silvic să poată trece, prin hotărâre a guvernului, în domeniul public al a unităților administrativ teritoriale pe raza cărora se află. Un senator PSD, Dan Cașcaval, rectorul Universității „Tehnice” Gheorghe Asachi din Iași, avertizează luni că acest proiect, coroborat cu prevederi din Legea învățământului și în contextul Legii Bolojan, ar putea duce la schimbarea destinației acestor terenuri, inclusiv în scop imobiliar: „Cum adică ce se va face cu aceste terenuri? Dar ce, idei nu sunt?! Cum ar fi, exemplu total întâmplător (sic!), idei imobiliare nu sunt?!”
Un aviz nefavorabil al Consiliului Economic și Social (CES), citat și de senatorul Cașcaval, arată că „prin măsurile propuse, considerăm că se creează premisele desființării unităților de învățământ cu profil agricol sau silvic care utilizează aceste terenuri pentru instruire” – vezi mai jos.
Inițiativa legislativă propune completarea unui articol din Legea 18/1991 privind fondul funciar cu un nou punct. Potrivit acestuia, terenurile care se află în folosința școlilor agricole sau silvice ar urma să poată trece, prin HG, „în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află respectivele instituţii de învăţământ”.
Mai precis, articolul unic al proiectului de Lege pentru completarea Legii fondului funciar:
„La articolul 35 din Legea nr. 18/1991 privind Fondul Funciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, după alin. (3) se adaugă un nou aliniat, alin.(4) cu următorul cuprins:
(4) Terenurile care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în domeniul public al statului şi în folosinţa instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu profil agricol sau şilvic, pot trece, prin hotărâre a guvemului, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află respectivele instituţii de învăţământ.”
Expunerea de motive a inițiativei afirmă că schimbarea este necesară pentru că:
- „Imposibilitatea autorităţilor locale de a exercita un control direct asupra terenurilor utilizate de şcoli afectează negativ capacitatea acestora de a atrage fonduri europene sau naţionale destinate reabilitării, extinderii sau modemizării unităţilor de învăţământ. Lipsa dreptului de proprietate împiedică eligibilitatea pentru finanţări nerambursabile sau pentru dezvoltarea de proiecte educaţionale cu componentă practică, în special în domeniul agricol şi silvic”.
Senatorul Dan Cașcaval, într-o postare publicată pe Facebook luni, 22 septembrie, pune această inițiativă în contextul impactului avut de Legea Bolojan – ce prevede comasarea școlilor cu număr mic de elevi. De notat, însă, că această comasare nu se aplică în cazul liceelor agricole, care beneficiază de o excepție în procedura de comasare a școlilor cu mai puțin de 500 de elevi.
Aceasta procedură nu menționează vreo excepție pentru liceele silvice. În cazul celor agricole, ea prevede:
- „(4) Lista prevăzută la alin. (3) se întocmește astfel încât, de regulă, unitățile de învățământ prevăzute în anexa la Ordinul ministrului educației naționale și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 4.215/296/2019 pentru aprobarea listei liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, cu modificările ulterioare, să își mențină personalitatea juridică.”
Lista liceelor cu profil preponderent agricol include o singură unitate cu profil silvic – un liceu de silvicultură și agricultură din Timișoara.
Dan Cașcaval face trimitere și la un proiect de OUG care vizează Casele de cultură ale studenților, despre care Edupedu.ro a scris luni, în contextul în care el este criticat de alianța organizațiilor studențești.
Iar senatorul-rector arată că mecanismul de schimbare a destinației terenurilor se face prin coroborare cu Art. 146 (8) din Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar, care spune că aceasta poate să aibă loc pentru unitățile unde nu se mai desfășoară activități didactice, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice, cu avizul Ministerului Educației.
Potrivit lui Dan Cașcaval:
- „(…) Dar, totuşi, a mai rămas ceva ce poate fi luat, căci pare că devine tot mai puţin folosit în condiţiile actuale administrative şi de natalitate: patrimoniul. Da, clădiri, terenuri. Nu vorbesc aiurea: recent, două acte legislative, una în fază de propunere, alta în dezbatere publică, atentează, cu „bune intenţii”, la patrimoniul şcolilor sau al liceelor sau chiar al universităţilor.
- Aşadar, o iniţiativă legislativă propune adăugarea la articolul 35 din Legea 18/1991 privind Fondul funciar, republicată în 1998, a alineatului (4), cu următorul cuprins: „Terenurile care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în domeniul public al statului şi în folosinţa instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic, pot trece (𝑛.𝑎. – 𝑣𝑖𝑟𝑔𝑢𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡 𝑠̧𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡… 𝑠̧𝑐𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑡𝑎̆, 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒!), prin hotărâre a guvernului, în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află respectivele instituţii de învăţământ.”
- Totul sub justificarea gestionării mai eficiente ş.a.m.d. de către UAT-uri a acestui patrimoniu, terenurile liceelor agricole şi silvice. Terenurile agricole şi silvice! Nu curtea şcolii.
- Să vedem ce prevede şi Legea 198/2023 a Invăţământului preuniversitar, articolul 146, alineatul (8): „Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗱𝗲𝘀𝗳𝗮̆𝘀̦𝗼𝗮𝗿𝗮̆ 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗱𝗶𝗱𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 𝘀𝗲 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹, 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̦𝗲𝗮𝗻 𝘀̦𝗶 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹, 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗶𝗲 𝗹𝗮 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗲, 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗶𝗶 𝟯 𝗮𝗻𝗶 𝗰𝗮𝗹𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿𝗶𝘀𝘁𝗶𝗰𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗶̂𝗻𝗰𝗲𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗱𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗶̂𝗻 𝘀𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝘂𝗹 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃 (𝑛.𝑎. – 𝑏𝑜𝑙𝑑𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑚𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̧𝑖𝑛𝑒), de autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.”
- Iată cum, coroborate, cele două articole conduc legal la preluarea terenurilor care sunt în folosinţa liceelor. Liceele agricole şi forestiere. Licee care nu sunt între cele mai căutate de elevi. Scăderea numărului de elevi, cumulat cu comasarea unităţilor şcolare sub 500 de elevi, conduce în mod inevitabil la posibilitatea aplicării, perfect acoperite legal, a articolului 146, alin. (8) din Legea 198/2023. Cum adică ce se va face cu aceste terenuri? Dar ce, idei nu sunt?! Cum ar fi, exemplu total întâmplător (sic!), idei imobiliare nu sunt?!… (…)”
Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, dar a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES), lucru semnalat și de Dan Cașcaval.
CES arată că, pe lângă redactarea „deficitară”, „nu rezultă că (…) folosința respectivelor terenuri continuă să rămână a instituțiilor de învățământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic”, după ce terenul trece din domeniul public în cel al UAT-urilor.
Iar concluzia CES este că „prin măsurile propuse, considerăm că se creează premisele desființării unităților de învățământ cu profil agricol sau silvic care utilizează aceste terenuri pentru instruire”.
În acest moment, propunerea legislativă se află la Comisiile de profil din Senat.
Ștefan Lefter
Karina Dorobanțu
Redacția