Mai mult de jumătate dintre tinerii de 18-34 de ani din mediul urban consideră că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă numai 10% reușesc să răspundă corect la cel puțin 10 dintre cele 12 întrebări ale unui test de alfabetizare financiară. La grupa de vârstă 50-64 de ani situația este aproape inversă: doar 24% își evaluează pozitiv cunoștințele, dar 35% ating pragul de cel puțin 10 răspunsuri corecte. Datele provin dintr-un studiu realizat în septembrie 2026 de Cult Market Research pentru BCR, pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban, conform unui comunicat de presă primit la redacție.
- Completează chestionarul de educație financiară, vezi câte răspunsuri corecte ai și, mai ales, trimite-l mai departe unui coleg, unui prieten, unui părinte sau unui adolescent. Comparați răspunsurile și vorbiți despre întrebările la care nu ați știut să răspundeți.
- Despre bani, pe românește, campanie Edupedu.ro cu noțiuni utile explicate simplu și rapid de elevi și profesori VIDEO
Tinerii adulți au cea mai mare încredere în ceea ce știu despre bani, dar obțin rezultate mai slabe la test decât persoanele de 50-64 de ani, potrivit studiului „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”.
În grupa 18-34 de ani, care include adulții din generația Z cu vârste între 18 și 29 de ani și persoanele de 30-34 de ani, 36% dintre respondenți spun că au cunoștințe financiare ridicate, iar alți 20% le consideră foarte ridicate. În total, 56% își evaluează pozitiv propriile cunoștințe.
Testarea efectivă arată însă o diferență între percepție și cunoștințele măsurate: tinerii au obținut în medie 7,2 răspunsuri corecte din 12 și numai 1 din 10 a răspuns corect la cel puțin 10 întrebări.
La persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani, rezultatele sunt inversate. Doar 24% spun că se pricep la finanțe și numai 3% își consideră cunoștințele foarte bune. Cu toate acestea, grupa are cel mai mare scor mediu dintre cele analizate, 8,4 răspunsuri corecte din 12. 35% dintre respondenții de această vârstă au răspuns corect la cel puțin 10 întrebări.
Pentru grupa 35-49 de ani, scorul mediu este de 7,3 răspunsuri corecte din 12, apropiat de cel al tinerilor, iar aproximativ o treime dintre respondenți spun că se pricep la finanțe.
La nivelul întregului eșantion urban, media este de 7,53 răspunsuri corecte din 12, pe care autorii studiului o echivalează cu un scor de 6,28 din 10. Numai aproximativ 1 din 5 respondenți ajunge la minimum 10 răspunsuri corecte.
„Încrederea este un început bun. Dar, când vine vorba despre bani, are nevoie de antrenament. Studiul ne arată că nu există o singură problemă de educație financiară și nici o singură soluție. Tinerii au încredere, sunt digitali și vor să ia decizii singuri, dar au nevoie să-și consolideze cunoștințele. Cei de 50-64 de ani au cunoștințe mai bune decât cred, însă au nevoie de mai multă încredere și de instrumente pentru planificarea viitorului. Naționala de Edu Fin exact asta încearcă să facă: să transforme informația financiară într-un antrenament pe care îl putem face cu toții”, spune în comunicat Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR.
Inflația și dobânda compusă, înțelese de mai puțin de jumătate dintre respondenți
47% dintre respondenți au răspuns corect la întrebarea privind efectul inflației asupra puterii de cumpărare, iar 48% au arătat că înțeleg funcționarea dobânzii compuse.
Cea mai dificilă dintre noțiunile prezentate în comunicatul studiului este relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor: numai 15% dintre respondenți au știut că, atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.
În schimb, răspunsurile sunt mai bune în situațiile care privesc fraudele. 82% dintre respondenți spun că, dacă ar primi un SMS suspect în numele băncii, l-ar ignora și ar contacta instituția printr-un canal oficial. 79% declară că ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în criptomonede care promite un profit garantat.
Tinerii, cei mai obișnuiți cu serviciile financiare digitale
89% dintre respondenții cu vârste între 18 și 34 de ani spun că se simt confortabil să utilizeze internet banking și plățile mobile. Tot în această grupă, 81% spun că au încredere că recomandările de investiții primite de la o bancă sau de la un consultant financiar sunt în interesul lor.
În grupa 35-49 de ani, procentul celor care folosesc cu ușurință aplicațiile bancare și plățile de pe telefon este de 68%, potrivit studiului.
Există o diferență între generații și în ceea ce privește așteptările pentru perioada pensionării. Aproape jumătate, 49%, dintre respondenții de 18-34 de ani cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie. Procentul scade la 31% pentru grupa 35-49 de ani și la 26% pentru persoanele de 50-64 de ani.
Paul Acatrini, de la Cult Market Research, atrage atenția asupra diferenței dintre autoevaluarea respondenților și rezultatele testului:
„Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre cât credem că știm despre bani și ceea ce stăpânim în realitate. Observăm o supraîncredere în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani, care au un optimism ridicat, deși testul arată un nivel scăzut de alfabetizare financiară. În schimb, la segmentul 50-64 de ani situația se inversează: vedem o prudență accentuată și o tendință de a-și subestima competențele reale, deși au un nivel ridicat de cunoștințe financiare. Ce înseamnă asta pentru societate și pentru viitorul financiar al României? În cazul tinerilor, un exces de încredere îi expune pe aceștia la decizii riscante, în timp ce lipsa de încredere a generațiilor mature le blochează accesul la instrumente moderne de economisire și investiție”, spune Paul Acatrini, Cult Market Research
Metodologia studiului
Studiul „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor” a fost realizat de Cult Market Research pentru BCR, în septembrie 2026.
Cercetarea este o anchetă sociologică online, cantitativă, realizată pe un eșantion de 500 de respondenți. Potrivit metodologiei comunicate de realizatori, eșantionul este reprezentativ pentru populația urbană din România, cu o marjă de eroare de ±4,3% la nivelul întregului eșantion. Prin urmare, rezultatele nu pot fi extinse automat la întreaga populație a României, inclusiv la cea rurală.
Scorul de alfabetizare financiară folosit în cercetare reprezintă numărul de răspunsuri corecte la 12 întrebări de cunoștințe financiare, putând varia între 0 și 12.
O precizare importantă pentru interpretarea comparațiilor dintre generații este făcută chiar de autorii cercetării: analizele pe vârste sunt realizate pe subgrupe ale eșantionului, iar „diferențele mici între segmente nu indică neapărat diferențe semnificative statistic”. Comunicatul nu precizează dimensiunea fiecărei subgrupe de vârstă și nici intervalele de încredere pentru rezultatele fiecăreia.
Studiul a fost realizat în cadrul „Naționalei de Edu Fin”, inițiativă BCR dedicată educației financiare.
