București, Cluj și Prahova sunt pe primele locuri la Evaluarea Națională 2026, după contestații, după ponderea candidaților cu medii de cel puțin 5, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. În București, procentul mediilor peste 5 este de 92,2%, iar în Cluj de 90,3%. La polul opus, județul Călărași are cea mai scăzută pondere a mediilor peste 5, de 65,1%, urmat de Caraș-Severin și Teleorman.
- Rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2026 au fost publicate. Vezi notele și mediile candidaților, după contestații, pe județe.
- La nivel național, 113.316 candidați, adică 79,1% dintre cei prezenți la toate probele, au obținut medii de cel puțin 5 la Evaluarea Națională 2026, după contestații. În total, la examen au fost înscriși 148.268 de candidați, iar 143.251 au fost prezenți la toate probele. 29.935 de candidați, adică 20,9%, au avut medii sub 5. Au fost înregistrate 7 medii de 10.
Județele cu cele mai mari ponderi ale mediilor de cel puțin 5 la Evaluarea Națională 2026, după contestații:
București – 92,2%
Cluj – 90,3%
Prahova – 83,6%
Suceava – 83,4%
Brăila – 82,1%
Gorj – 82,0%
Galați – 81,6%
Argeș – 81,4%
Bistrița-Năsăud – 81,4%
Ilfov – 80,7%
Județele cu cele mai scăzute ponderi ale mediilor de cel puțin 5 la Evaluarea Națională 2026, după contestații:
Călărași – 65,1%
Caraș-Severin – 66,9%
Teleorman – 67,4%
Mehedinți – 68,0%
Vaslui – 69,5%
Dâmbovița – 70,9%
Tulcea – 70,9%
Ialomița – 71,1%
Botoșani – 71,6%
Olt – 71,9%
Rezultatele la Evaluarea Națională 2026, comparativ cu anii anteriori
Ponderea candidaților cu medii de cel puțin 5 este de 79,1% în 2026, mai mică decât în 2025, când a fost 83,2%, dar mai mare decât în 2024, când a fost 74,5%, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Numărul mediilor de 10 a scăzut puternic: 7 medii de 10 în 2026, față de 85 în 2025 și 74 în 2024.
La proba de Limba și literatura română, 117.717 candidați, adică 81,9%, au obținut note de cel puțin 5. La Matematică, 106.537 de candidați, adică 74,3%, au avut note de cel puțin 5.
Calendarul pentru admiterea la liceu 2026:
- Pe 9 iulie 2026 va fi anunţată ierarhia la nivel judeţean a absolvenţilor claselor a VIII-a, în funcție de media de la Evaluarea Națională.
- Între 13 și 20 iulie 2026 se completează fișele de opțiuni pentru liceu, în format electronic, cu sprijinul diriginților și al părinților.
- Pe 22 iulie 2026 are loc prima repartizare computerizată a candidaților.
- Între 23 și 28 iulie 2026 se depun dosarele de înscriere la liceele unde elevii au fost repartizați.
A doua etapă de repartizare computerizată este programată să înceapă pe 31 iulie 2026, pentru candidații care nu au prins locuri în prima etapă sau nu și-au depus dosarele ori care sunt din serii anterioare, în vârstă de până la 18 ani.
Criterii de departajare – admitere liceu 2026
Dacă doi candidați obțin aceeași medie de admitere, aceștia vor fi departajați pe baza următoarelor criterii, în această ordine:
- media generală de absolvire a claselor V-VIII,
- nota obținută la proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale,
- nota obținută la proba de Matematică,
- nota obținută la proba de limbă maternă (acolo unde este cazul)
Locuri speciale
Inspectoratele școlare vor aloca 1-2 locuri suplimentare pe clasă pentru elevii de etnie romă, respectiv 1-2 locuri pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), distincte în unitățile de învățământ de masă. Aceste locuri vor fi distribuite uniform între liceele din județe și din București, pentru a asigura accesul echitabil la educație.
Admiterea pe locurile speciale pentru romi și pe cele pentru elevii cu CES se face computerizat, într-o sesiune distinctă, care are loc înaintea repartizării generale. Documentele necesare pentru înscriere se depun la școlile de proveniență, în termenele stabilite în calendar, potrivit datelor din broșura județeană de admitere.
Pragul artificial al notei 5
De ce comunică Ministerul Educației și Cercetării tocmai procentul elevilor cu medii peste 5?
Evaluarea Națională nu este un examen de promovare. Legea educației, în toate variantele sale – atât Legea 1/2011 abrogată, cât și Legea 198/2023 – nu stabilește că media 5 reprezintă pragul de admitere la liceu. Nu stabilește absolut niciun grad de admitere la liceu și nu menționează niciun act normativ sau procedural „media 5”.
De altfel, există elevi care ajung în clasa a IX-a la liceu chiar dacă nu au susținut Evaluarea Națională, prin etapele ulterioare de repartizare, dacă rămân locuri disponibile. Prin urmare, alegerea pragului de 5 nu este impusă de legislație sau de vreo procedură, ci este o alegere de comunicare.
Ministerul Educație și Cercetării – de subliniat această titulatură:„și Cercetării” – ar putea la fel de bine să comunice câți elevi au obținut medii peste 7 sau peste 8, dacă ar dori să evidențieze performanța. Ar putea comunica și câți sunt sub media 4 sau sub media 3, dacă ar urmări identificarea elevilor aflați în risc educațional. Dar deși e și „Ministerul Cercetării”, nu cercetează, nu identifică ce înseamnă risc educațional, nu explică și nu transparentizează pragurile de notare – ce înseamnă fiecare notă în parte, ce competențe sunt pentru 3, 4, 5 sau pentru 8, 9, 10.
În schimb, în fiecare an este ales același indicator: procentul elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5.
Evaluarea Națională nu este un examen de admitere la liceu, e doar folosită pentru asta de către autorități. Ea este cea mai amplă radiografie anuală a sistemului de educație preuniversitară. În fiecare an, ministerul colectează milioane de date despre rezultate, diferențe între rural și urban, distribuția notelor și evoluția județelor. Însă datele sunt ținute pe serverele instituției și sunt folosite doar pentru a anunța, în fiecare vară, câți elevi au obținut peste media 5.
