Bibliotecile publice din județul Dâmbovița se transformă din spații dedicate exclusiv lecturii în centre comunitare moderne, cu servicii digitale, educație STEM și programe de incluziune socială, oferind acces gratuit la tehnologie și formare pentru toate vârstele. Agnes Terezia Erich, directorul Bibliotecii Județene „I.H. Rădulescu” Dâmbovița si Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița vorbesc într-un interviu pentru Edupedu.ro despre cum imaginea bibliotecii a evoluat de la aceea a unui loc vechi, prăfuit la un hub cultural, iar bibliotecile pot deveni un sprijin real pentru elevii fără acces digital, mai ales în mediul rural.
„Ne-am dorit să facem bibliotecile din județul nostru locuri care să conteze cu adevărat cu spații moderne, prietenoase, unde copiii, tinerii să studieze și să creeze, iar adulții să aibă acces la informații și tehnologie”, a declarat Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița.
„Acest tip de proiecte este foarte util mai ales în mediul rural: acces gratuit la calculatoare, internet și Wi-Fi; cursuri gratuite de dezvoltarea a competențelor digitale, acces la platforme educaționale, acces la resurse educaționale digitale.
Studii și rapoarte recente subliniază că integrarea tehnologiei în biblioteci reduce inechitățile educaționale și previne abandonul școlar în zonele rurale”, a declarat Agnes Terezia Erich, directorul Bibliotecii Județene „I.H. Rădulescu” Dâmbovița.
- Consiliul Județean Dâmbovița a implementat un proiect împreună cu 28 de primării și Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu”, care urmărește îmbunătățirea accesului la educație de calitate și dezvoltarea competențelor digitale, finanțat din fonduri europene (PEO 2021-2027 și PNRR).
- Mai multe biblioteci din județul Dâmbovița au fost dotate, în cadrul unui proiect de modernizare, cu kit-uri tehnologice IoT oferite de nextlab.tech, formate din senzori, microcontrolere și module de comunicație care permit realizarea de aplicații de monitorizare, automatizare și colectare de date. Echipamentele pot fi folosite în educația STEM, mentenanță tehnică, agricultură de precizie sau utilizarea eficientă a resurselor și se adresează elevilor, tehnicienilor, agricultorilor și altor membri ai comunității.
- Bibliotecile au primit și seturi educaționale NXT-7 ROBOSTART GREEN, care includ kituri de robotică, un robot line-follower și traseu ROBODROM, alături de platforma adaptivă de învățare NEXTLAB.TECH bazată pe inteligență artificială. Seturile permit realizarea unor proiecte pentru începători și avansați, de la lucrul cu senzori și urmărirea liniei până la aplicații de sustenabilitate, reducerea consumului de apă sau automatizarea îngrijirii plantelor.
- Proiectul a inclus și instruirea a 15 bibliotecari, pregătiți să utilizeze și să valorifice echipamentele în activități educaționale și comunitare.
Interviu cu Agnes Terezia Erich, directorul Bibliotecii Județene „I.H. Rădulescu” Dâmbovița, despre transformarea bibliotecilor în centre digitale și educaționale
Reporter: Ce categorii de public sunt cel mai interesate de noile servicii oferite de bibliotecile din județul Dâmbovița?
Agnes Terezia Erich: Categoriile cele mai interesate de noile servicii sunt tinerii și adolescenții, care folosesc servicii digitale precum împrumutul de e-books prin Cloud Library, audiobook-uri și platforme online de învățare pentru „joburile viitorului”. Ei participă la evenimente educaționale și culturale, makerspace, cluburi de lectură, ateliere creative și percep biblioteca ca pe un loc de socializare, un „al treilea loc” după casă și școală.
Copiii și părinții sunt atrași de povești interactive, coding pentru copii (Code Kids), ateliere STEAM, kit-uri ce pot fi împrumutate acasă și acces la tablete, iar părinții apreciază biblioteca ca pe un spațiu sigur și gratuit unde copiii pot avea experiențe educaționale valoroase, precum programul „Vacanță la bibliotecă”.
Persoanele aflate în căutarea recalificării sunt interesate de cursuri online de alfabetizare digitală, platforme de e-learning și sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, biblioteca devenind un centru gratuit de învățare.
Seniorii participă la cursuri de alfabetizare digitală pentru reducerea decalajului digital dintre generații și la activități sociale, precum Clubul seniorilor, fiind ajutați inclusiv să acceseze servicii publice online.
De asemenea, bibliotecile sprijină comunitățile defavorizate, oferind cărți în formate accesibile pentru persoanele cu dizabilități și acces la Wi-Fi și calculatoare pentru cei din zone cu conectivitate redusă.
Reporter: Ați observat schimbări în modul în care comunitatea percepe biblioteca după introducerea acestor tehnologii?
Agnes Terezia Erich: Imaginea bibliotecii a evoluat vizibil: dintr-un spațiu perceput cândva ca vechi și prăfuit, biblioteca a devenit un hub cultural modern. Această transformare arată adaptabilitatea instituției la nevoile actuale și dorința de a răspunde așteptărilor comunității.
Reporter: Pot bibliotecile deveni un sprijin real pentru elevii care nu au acces acasă la tehnologie sau internet?
Agnes Terezia Erich: Bibliotecile pot avea un rol esențial în reducerea decalajului digital. Proiectele finanțate prin PNRR sau inițiative precum Digital Citizen oferă acces gratuit la calculatoare, internet și Wi-Fi, cursuri de dezvoltare a competențelor digitale și platforme educaționale. Aceste servicii sunt deosebit de importante în mediul rural. Studii recente arată că integrarea tehnologiei în biblioteci reduce inechitățile educaționale și poate preveni abandonul școlar.
Reporter: Ce sunt kit-urile IoT primite de biblioteci și ce activități permit?
Agnes Terezia Erich: Kit-urile IoT sunt seturi hardware și software dedicate Internet of Things, integrate în makerspace-uri și spații STEAM. Ele transformă bibliotecile în centre practice de educație nonformală. Cu ajutorul lor se pot realiza proiecte precum stații meteo conectate, sisteme automate de irigare, alarme anti-efracție, contoare inteligente de energie sau sisteme de monitorizare a calității aerului, iar utilizatorii își pot expune proiectele în cadrul evenimentelor comunitare.
Reporter: Cum pot fi folosite aceste tehnologii de către persoane fără experiență tehnică și cum sprijină educația STEM?
Agnes Terezia Erich: Tehnologiile sunt accesibile prin interfețe vizuale și tutoriale în limba română, iar bibliotecarii demonstrează proiectele pas cu pas. Utilizatorii învață prin colaborare, sprijiniți de bibliotecari și voluntari.
Activitățile integrează domeniile STEM: măsurarea fenomenelor fizice, conectivitate și aplicații digitale, construirea circuitelor și rezolvarea problemelor practice, design creativ și interpretarea datelor. Participanții dezvoltă competențe digitale esențiale: căutarea și evaluarea informațiilor, comunicare online sigură, creare de conținut digital, securitate cibernetică și rezolvarea problemelor cu ajutorul tehnologiei.
Reporter: Cum pot bibliotecile sprijini educația STEM în zonele cu resurse limitate?
Agnes Terezia Erich: Bibliotecile oferă acces gratuit la echipamente și internet stabil, permițând elevilor să își facă temele online, să participe la ore hibride și să utilizeze platforme educaționale.
Bibliotecarii organizează cluburi de coding, ateliere de robotică și IoT și mini makerspace-uri cu imprimante 3D și kit-uri electronice. Există colaborări cu școli locale și ateliere intergeneraționale, iar proiectele STEM sunt adaptate problemelor locale și sustenabilității.
Reporter: Cum reacționează copiii la seturile de robotică axate pe sustenabilitate?
Agnes Terezia Erich: Copiii sunt foarte atrași de ideea că „robotul lor ajută planeta”. Sunt motivați de proiecte precum roboți care sortează deșeuri sau senzori care monitorizează calitatea aerului. Învață programare și mecanică, dar într-un context legat de protejarea mediului.
Reporter: Poate inteligența artificială reduce decalajele educaționale?
Agnes Terezia Erich: AI poate reduce decalajele dacă este utilizată etic și cu acces echitabil. Platformele adaptive oferă învățare personalizată, instrumentele de traducere sprijină elevii din comunități minoritare, iar asistenții virtuali oferă explicații și exerciții suplimentare. Bibliotecile devin astfel un „tutor gratuit” pentru copiii fără resurse acasă.
Reporter: Cum a fost tranziția bibliotecarilor către tehnologiile digitale?
Agnes Terezia Erich: Tranziția a fost o experiență provocatoare, dar transformatoare. Bibliotecarii au devenit „ghizi digitali” în comunitate, au câștigat încredere și sunt percepuți ca o punte între oameni și tehnologie. Mulți spun că începutul a fost dificil, dar acum nu își mai pot imagina biblioteca fără aceste instrumente.
Reporter: Cum vedeți evoluția bibliotecilor în următorii 5, 10 ani?
Agnes Terezia Erich: În următorii ani, bibliotecile se vor consolida ca „al treilea loc” în comunitate, cu makerspace-uri, cluburi de coding și servicii digitale extinse. AI va fi utilizată pentru catalogare, recomandări și asistență, iar împrumutul digital va crește. Pe termen mai lung, bibliotecile vor deveni hub-uri multifuncționale de învățare, incluziune socială și acces la tehnologie, cu spații transformate în zone de coworking și programe dedicate educației pe tot parcursul vieții.
Interviu cu Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița
Reporter: Ce obiective strategice a urmărit Consiliul Județean Dâmbovița prin proiectul de modernizare a bibliotecilor din județ?
Corneliu Ștefan: Toate proiectele pe care le derulează Consiliul Județean au un singur scop: dezvoltarea comunităților locale din Dâmbovița. Punctual, referitor la acest proiect, ne-am dorit să facem bibliotecile din județul nostru locuri care să conteze cu adevărat, cu spații moderne, prietenoase, unde copiii, tinerii să studieze și să creeze, iar adulții să aibă acces la informații și tehnologie.
Mai exact, Consiliul Județean Dâmbovița a implementat acest proiect, încadrat la Obiectivul specific 2.2, Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate în educație, la toate nivelurile, ce urmărește susținerea dezvoltării competentelor digitale, pe toate palierele educaționale. Tocmai de aceea, susținem achiziția de soft-uri și echipamente, accesibilizarea clădirilor/spațiilor unităților publice şi dezvoltarea de noi platforme educaţionale.
Aceste măsuri sunt puse în practică și prin intermediul fondurilor nerambursabile disponibile pentru perioada 2021 – 2027, prin programele operaționale (spre ex. Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Regional pentru Regiunea Sud Muntenia) pe de-o parte, și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, pe de altă parte.
Reporter: Ce a însemnat, concret, acest proiect de modernizare pentru bibliotecile din județul Dâmbovița și cum a schimbat rolul lor tradițional în comunitate?
Corneliu Ștefan: Practic, prin acest proiect vorbim despre o schimbare reală a bibliotecilor din județul Dâmbovița, care devin centre pentru abilități digitale și hub-uri comunitare active unde oamenii pot învăța, crea și interacționa.
Investiția se realizează în principal prin PNRR (Investiția I17) și este implementată de de Consiliul Județean Dâmbovița, alături de 28 unități administrativ-teritoriale și Biblioteca Județeană “I.H. Rădulescu”, în calitate de parteneri.
Reporter: De ce este important ca bibliotecile publice să fie incluse în procesele de digitalizare și educație tehnologică, alături de școli și universități?
Corneliu Ștefan: Includerea bibliotecilor publice în procesele de digitalizare și de educație tehnologică, alături de școli și universități, este esențială, întrucât acestea devin puncte de legătură, centre comunitare și locuri de învățare continuă, ajungând chiar la persoanele pe care sistemul educațional formal nu le integrează.
Reporter: Care au fost principalele nevoi identificate la nivel local înainte de implementarea proiectului?
Corneliu Ștefan: Analiza de nevoi realizată anterior implementării proiectului de modernizare a infrastructurii celor 3 biblioteci (Gura Foii, Gura Ocniței și Răzvad), devenite hub-uri și echipării informatice a tuturor bibliotecilor implicate în proiect, a arătat faptul că acestea se confruntau cu probleme importante și lipsuri care le făceau greu să-și păstreze relevanța în era digitală.
De altfel, cele trei hub-uri amintite mai sus au beneficiat de lucrări pentru modernizarea clădirilor și de echipamentele informatice necesare desfășurării proiectului, asigurând totodată continuitatea activităților și după finalizarea acestuia.
Reporter: Cum poate acest proiect contribui la reducerea decalajelor de acces la tehnologie între mediul urban și rural?
Corneliu Ștefan: Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale proiectului. Dacă înainte de implementare bibliotecile întâmpinau dificultăți în activitate și resursele erau insuficiente pentru a ține pasul cu tehnologia, acum, prin acest proiect, comunitățile dâmbovițene au acces la informație într-un mediu modern, adaptat nevoilor digitale. Totodată, vorbim despre o implicare activă, iar astfel se creează conexiuni noi între oameni.
Reporter: Ce importanță a avut componenta de formare profesională a bibliotecarilor în succesul proiectului?
Corneliu Ștefan: Fără îndoială, componenta de instruire a bibliotecarilor a fost esențială pentru implementarea cu succes a proiectului, deoarece a permis ca resursele materiale și tehnologia să fie utilizate în mod concret pentru a oferi servicii utile și apreciate de utilizatori.
Aceasta nu a reprezentat doar o activitate secundară, ci o condiție de bază pentru sustenabilitatea și eficiența activităților post-proiect, asigurând menținerea rezultatelor pe termen lung.
Reporter: Cum poate Consiliul Județean susține sustenabilitatea acestor investiții, dincolo de etapa de implementare?
Corneliu Ștefan: Investițiile Consiliului Județean Dâmbovița sunt realizate astfel încât oamenii să simtă, zi de zi, îmbunătățirea condițiilor din comunitățile lor. Nu este suficientă doar implementarea proiectelor, ci și asigurarea continuității acestora. De aceea, ele sunt susținute prin alocări bugetare, în conformitate cu contractele de finanțare, precum și prin alte măsuri de sprijin.
În plus, strategia de dezvoltare durabilă a județului arată clar că instituția încurajează și susține proiectele educaționale la toate nivelurile.
Advertorial
Ioana Nicolescu
