ULTIMA ORĂ Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române. Chimistul a câștigat astăzi alegerile la conducerea Academiei, în fața filosofului Mircea Dumitru

807 vizualizări
Marius Andruh / Foto: captură – Youtube Academia Română
Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române. Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei, cu 84 de voturi, față de în jur de 60 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.

Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10:00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.

„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.

Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.

Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).

Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.

S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).

Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014). Vezi aici CV-ul lui Marius Andruh

Știre în curs de actualizare


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Fotografie din articolul I. Achim, C. Pavel, A Victoria-Fortuna Intaglio Inscribed “ZOH” from Capidava (Scythia) in its Archaeological Context, Journal of Ancient History and Archaeology, 12.4, 2025, pp. 177-194.

Arheologul Cătălin Pavel prezintă o descoperire excepțională din Capidava – o piatră de inel de acum 1700 de ani cu siluetele a două divinități: „Scena asta pur păgînă e însoțită, lucru neatestat nicăieri în Imperiu, de inscripția «viață», în greacă”

Vă putem prezenta acum o descoperire arheologică excepțională din Dobrogea – această piatră de inel de acum 1700 de ani. O cornalină cu siluetele a două divinități, Victoria și Fortuna,…
Vezi articolul

Testarea aleatorie a populației, pe un eșantion reprezentativ, este esențială în combaterea pandemiei Covid-19 și protejarea societății și a economiei – profesori de la London School of Economics

Doi profesori de la London School of Economics (LSE) se alătură vocilor care insistă că testarea aleatorie a populației, pe un eșantion reprezentativ și indiferent de existența simptomelor, este sențială…
Vezi articolul

Impactul pandemiei asupra antreprenoriatului din România, analizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai în cadrul unui proiect internațional lansat de London Business School și Babson College

Impactul pandemiei asupra antreprenoriatului din România este studiat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai (UBB), în cadrul unui proiect internațional de cercetare realizat în colaborare cu peste 40 de universități și instituții…
Vezi articolul

Cătălina Curceanu: Putem să avem bani, putem să avem orice, dar dacă nu avem tineri instruiți, totul rămâne în urmă. E greu să-ți imaginezi că, apoi, ai miniștri, guverne care înțeleg importanța educației și a investiției în știință, în cercetare

Fără tineri instruiți rămânem în urmă – este semnalul tras de Cătălina Curceanu, director de cercetare la Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, filiala din Frascati, care susține că…
Vezi articolul

Ministerul Educației nu lămurește transformarea excepției doctoratelor la frecvență redusă în regulă, pentru mare parte din studiile doctorale / Instituția invocă generic schimbarea legii și apariția doctoratelor profesionale, pe lângă cele științifice

Creșterea masivă a numărului de locuri la studii de doctorat cu frecvență redusă, în anul universitar 2024-2025, este explicată de Ministerul Educației prin schimbarea legislației pentru învățământul superior și introducerea…
Vezi articolul