Prețul țițeiului reprezintă unul dintre indicatorii cei mai relevanți ai stării economiei globale. El indică de fapt volumul cererii agregate de mărfuri și servicii ținând cont de faptul că acest combustibil fosil reprezintă baza unei mari părți din producția de energie, precum și de faptul că el asigură propulsia sistemelor de transport rutier, naval, aerian și a unei bune părți din cel feroviar.
Cu alte cuvinte petrolul reprezintă „sângele” ce curge în vinele sistemului economic global, fie că ne place, fie că nu ne place acest lucru. De aceea prețul său reflectă foarte fidel ciclurile economice la nivel global.
În perioada 2001-2008 prețul petrolului înregistrează un trend continuu ascendent pe fondul unei creșteri economice fără precedent la nivel mondial și această în condițiile în care noi și no surse de țiței erau puse în exploatare. Cererea genera oferta și tot așa mai departe întregul lanț economic era propulsat. Criza din anul 2008, antrenând o contracție economică globală conduce și la căderea prețului la țiței care prezintă o probabusire aproape verticală în anul 2009 față de anul 2008. Criză economică globală este deci foarte bine reflectată de evoluția prețului țițeiului.
Măsurile concertate de ieșire din recesiune determină o reluare rapidă a creșterii economice, ceea ce este reflectat prin creșterea prețului la țiței încă din anul 2010. Desigur mișcarea crescătoare nu mai este așa de puternică – efect al crizei, dar dacă prețul din 2009 reflectă o întoarcere la nivelul anului 2004, deci ca și când ultimii 4 ani de creștere fuseseră șterși cu buretele, vârful din 2011 și apoi platoul vălurit din anii 2011-2014, reprezintă, totuși, niveluri superioare anilor 2005-2006, fără a mai atinge însă nivelul anilor 2007-2008.
Această arată că însănătoșirea economiei globale nu a fost niciodată completă.
Dealtfel anii 2014, 2015 și 2016 reprezintă vârful crizei datoriei publice în U.E. Mica criză a economiei R.P. Chineze ( așa-numtul „the China scare” sau panică chinezească) din anii 2015-2016 sunt și ei reflectați de o cădere a prețului la țiței care se reîntoarce la nivelul anului 2003.
Măsurile prompte luate de către guvernul chinez, ca și menținerea unui climat lax din punct de vedere fiscal și monetar în principalele economii ale lumii, inclusiv în zona Euro, ca singură modallitate de rezolvare de fapt a crizei datoriei publice, conduc la o reluare a creșterii economice globale și prețul țițeiului, ca inidicator al cererii agregate, urcă din nou, platoul din anii 2017-2018 fiind însă sub nivelul celui din anii 2011-2014 și cel mult la nivelul ante-criză al anilor 2005-2006, semnalând astfel că în economia globală se acumulau probleme care vesteau o nouă recesiune.
Criza COVID-19 provoacă o prăbușire a prețului țițeiului care reflectă prăbușirea economiei globale. Pentru prima dată în grafic apare un „perete vertical” descrescător, care readuce totul la nivelul anului 2001, ba chiar sub valorile lui ianuarie 2001. Practic, toți primii 20 de ani ai acestui secol au fost „rași” de acest șoc global, la fel de devastator ca un război mondial.
Citiți și:
Cum vor arăta locurile de muncă şi şomajul în România şi Europa după COVID-19. O analiză de Cătălin Ghinăraru
_______________________________________________
Despre autor:
Cătălin Ghinăraru este analist economic specializat în domeniul pieţei muncii.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Sorin Semeniuc