Programul de guvernare promite „un aparat mai suplu”, reorganizat „pe baza analizelor funcționale”. Promite comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și ocuparea posturilor vacante doar în domeniile prioritare. La Educație, promite reduceri ale birocrației, o intervenție rapidă împotriva abandonului și politici ghidate de raportul OCDE.
Proiectul de hotărâre publicat pe 29 octombrie este prima probă administrativă a acestor promisiuni. Citit lângă programul de Guvernare și lângă OUG 40/2026 care a stabilit conducerea bicefală a MEC, arată un minister care se schimbă la vârf și în denumiri, dar nu în logica de funcționare.
Un aparat „mai suplu”, cu mai multe posturi la vârf
Ministerul ar urma să aibă zece posturi de demnitar, față de șapte în prezent: ministru, ministru delegat, șase secretari de stat și doi subsecretari. Numărul secretarilor generali adjuncți crește de la unul la doi. Cele 641 de posturi din organigrama anterioară rămân neschimbate, dar acestea nu includ demnitarii și cabinetele lor.
Cei doi secretari de stat ai ministrului delegat sunt prevăzuți de OUG 40/2026, „suplimentar față de numărul reglementat conform legii”. Ordonanța nu spune nimic despre un al doilea secretar general adjunct la Educație, iar nota de fundamentare nu justifică postul. Acesta fusese desființat în 2025, când ministerul invoca plafonarea din OUG 16/2025.
Nota de fundamentare a proiectului de HG nu citează nicio analiză funcțională și susține că proiectul nu are impact financiar, fără să prezinte vreo cifră. Ordonanța de urgență dată în primă zi de Cabinetul Luca Niculescu arată însă că cheltuielile pentru ministrul delegat, secretarii săi de stat și cabinet se suportă din bugetul ministerului.
Ministrul delegal pentru preuniversitar, Sorin Ionescu, a spus într-un interviu la TVR Info că „existența acestor posturi în organigramă nu presupune și existența” unor oameni. Astăzi, din șase posturi de secretar și subsecretar de stat, sunt ocupate trei. Programul vorbește de ocuparea vacantelor doar în domenii prioritare, dar proiectul nu spune care sunt acestea la vârful ministerului.
Agențiile cu atribuții suprapuse rămân neatinse
Proiectul modifică doar câteva articole și organigrama centrală. Nu atinge structura instituțiilor din jurul ministerului. Potrivit surselor Edupedu.ro la Centrul Național de Curriculum și Evaluare, ARACIP și CNDIPT nu se schimbă nimic, deși multe roluri administrative s-ar dubla. În actualele proiecte cu finanțare europeană sunt mai mulți funcționari și administratori sau birocrați decât experți și specialiști responsabili de implementare, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro. Programul de guvernare promite și reorganizarea asigurării calității, dar proiectul de HG nu o abordează nici măcar la nivel de intenție.
Conform surselor nostre, ce se întâmplă acum în MEC prin acest proiect de HG este să se adauge un „un strat politic hiperbolizat” peste o „capacitate tehnică de politici publice extrem de subțire”. Organigrama în forma pusă în dezbatere țintește spre ce administrează ministerul, nu spre ce trebuie să livreze.
Hotărârea nu face ce îi cere ordonanța
OUG 40/2026 cere ca hotărârea să stabilească delimitarea atribuțiilor ministrului delegat, „precum și structurile și instituțiile” prin care acestea se exercită: „Art 3, alin 2. Ministrul delegat pentru învăţământ preuniversitar exercită atribuţiile din domeniul învăţământului preuniversitar stabilite prin hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării”.
Proiectul face o trimitere la art. 5 alin. (1) și nu stabilește partea a doua. Organigrama nu arată nicio direcție în subordinea ministrului delegat, iar textul nu numește nicio instituție. Se poate vedea și în reprezentarea grafică faptul că ministrul delegat este suspendat undeva între ministru și secretarii de stat, având în preajma lui doar doi secretari de stat proprii și cabinetele aferente.
La digitalizare, aceeași ordonanță prevede clar că Autoritatea pentru Digitalizarea României se află în coordonarea ministrului delegat de la Economie. La Educație, pentru ministrul delegat pe preuniversitar, nici ordonanța, nici proiectul nu spun în coordonarea cui sunt inspectoratele sau instituțiile din domeniu.
Ionescu spunea la TVR Info că va prelua „tot ceea ce ține de învățământul preuniversitar”, mai puțin actele cu impact financiar-bugetar. Excepția nu există în OUG, care prevede că miniștrii delegați emit ordine și instrucțiuni în condițiile legii. Ea apare abia în proiect, fără definiție. Atribuțiile secretarilor de stat se stabilesc tot prin ordin al ministrului, iar mai multe atribuții din lista preuniversitarului trimit la același ordin.
Proiectul omite propunerea ministrului delegat la numirea celor doi secretari de stat, prevăzută de OUG. Ionescu a mai spus că numirile vor fi decise de ministrul educației, deși decizia aparține premierului, conform legii și conform OUG 40/2026. Tot Sorin Ionescu descrie funcția drept una „în subordinea” ministrului, în timp ce actele normative spun „în coordonarea” – or există niște diferențe între aceste două situații.
Organigrama nu reflectă prioritățile asumate
Programul de guvernare Niculescu spune că aderarea la OCDE este „o ancoră” pentru reforme și că măsurile din Educație se ghidează după raportul „Educație și competențe în România”. În organigramă, OCDE apare doar în denumirea unei direcții generale, fără o structură dedicată sau detaliată în HG.
Programul de guvernare indică părăsirea timpurie a școlii, de 15,5%, ca fiind cea mai ridicată din UE. Promite extinderea programelor de reducere a abandonului, avertizare timpurie pentru toți elevii și intervenția școlii în cel mult 30 de zile. Organigrama propusă acum nu are o structură care să poarte în nume această prioritate – poate există anumite persoane responsabile în cadrul unor departamente sau direcții, însă dacă acestea sunt lăsate în regulamentul de organizare internă, cel mai probabil rezultatul va fi cel din prezent – nul. Tema rămâne în zona Direcției Generale Echitate și Performanță, alături de olimpiade.
Programul de guvernare mai spune că rezultatele se măsoară prin ce se schimbă pentru oameni, nu prin contracte semnate. Totuși, Direcția Generală pentru Implementarea PNRR își păstrează cele două direcții și patru servicii, deși România a depus ultima cerere de plată. Închiderea nu este o activitate minoră, iar evaluarea Comisiei este în curs, dar nota nu explică de ce structura rămâne identică, exact ca atunci când ministerul și România derula PNRR-ul la capacitate maximă. Ce mai derulează, implementează și monitorizează acești oameni în următorii doi ani, cât se proiectează durata acestui mandat guvernamental?
Nota promite și o structură „suplă și funcțională”, dar pe organigramă apar șapte servicii și o direcție noi, iar Corpul de Control și Unitatea de Politici Publice urcă la nivel de direcție imediat în subordinea directă a ministrului. Nota numește doar trei dintre servicii. Celelalte pot exista deja prin ordin de ministru, dar proiectul nu spune asta.
Debirocratizarea începe cu o nouă sursă de ordine
Programul promite formulare unice de raportare, eliminarea rapoartelor duplicate și reducerea cu cel puțin o treime a raportărilor cerute școlilor. În această săptămână, Sorin Costreie a anunțat un studiu al Institutului de Științe ale Educației și a spus că încă nu se știe exact de unde vine încărcarea. Rezultatele sunt așteptate la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor.
Este prima dată când un ministru al Educației apelează la cercetare ca să afle ce să taie, lucru demn de salutat. Între timp, proiectul de HG propus creează un al doilea emitent de ordine pe preuniversitar, fără o delimitare clară față de primul, și nu creează nicio structură care să răspundă de reducerea raportărilor, deși ministrul Costreie declară că debirocratizarea este una dintre prioritățile sale și promite că va elimina ce nu are rost. Primul test era propria instituție, iar proiectul nu arată încă ce nu are rost în minister.
Propunerile la proiect pot fi transmise în 10 zile calendaristice de la publicare, adică până pe 8 noiembrie. Proiectul este aici:
