Unul dintre elementele care produc deficit de performanță este improvizația. Să renunțăm la deciziile luate fără a avea în spate studii și analize foarte serioase, este de părere Lucian Ciolan, prorector al Universității din București

Lucian Ciolan / Foto: unibuc.ro

„Unul dintre elementele care produc deficit de performanță este improvizația”, a transmis Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, la evenimentul de lansare a ediției 2023 a Education at a Glance. Acesta a transmis „să renunțăm la deciziile luate fără a avea în spate studii și analize foarte serioase.”

Potrivit prorectorului Universității din București, deficitele de performață au mai multe surse, „dar două dintre ele pot fi abordate cumva direct de decidenți, împreună cu cercetătorii”:

Unul dintre elementele care produc deficit de performanță este improvizația. Am văzut astăzi de aici cum ieșim din improvizație, adică lucrăm cu indicatori care nu doar sunt foarte serioși, dar sunt aliniați cu indicatorii de colectare din țările care sunt membre ale OCDE și cred că asta este o premisă foarte bună: să renunțăm la deciziile luate fără a avea în spate studii și analize foarte serioase. Iar asta trebuie să fie mai degrabă un obicei decât o întâmplare, decât un fapt disparat”, a spus Lucian Ciolan.

Acesta a vorbit despre faptul că orice reglementare nu produce efecte dacă nu are o politică educațională bine structurată:

„Eu cred că, în educație, reglementările au intrat în vigoare pe 4 septembrie și poate ne liniștim din punctul ăsta de vedere, lăsăm puțin reglementările în pace și ne uităm că orice tip de reglementare nu produce efecte dacă nu are în față o politică educațională bine structurată și dacă nu are în spate celelalte instrumente ale politicilor publice: formare, dezvoltare profesională, restructurare instituțională, împuternicire a comunităților ș.a.m.d. Așadar, cu mai puțină improvizație și mai puțină încredere în aceste instrumente de reglementare, care sunt niște instrumente necesare, dar atunci când sunt utilizate singure într-un stat ca România, unde indicatorii OECD arată în continuare hipercentralizare și subfinanțare, utilizând în continuare instrumente bazate pe autoritate, pe putere, nu încurajăm în suficientă măsură dezvoltarea sustenabilă jos, la firul ierbii, în comunități.”

Redăm intervenția lui Lucian Ciolan:

Lucian Ciolan: Eu cred că acolo unde indicatorii pe care i-ați văzut arată încă deficite de performanță, deficitele astea au mai multe surse, dar două dintre ele pot fi abordate cumva direct de decidenți, împreună cu cercetători.

Unul dintre elementele care produc deficit de performanță este improvizația. Am văzut astăzi, de aici, cum ieșim din improvizație, adică lucrăm cu indicatori care nu doar sunt foarte serioși, dar sunt aliniați cu indicatorii de colectare din țările care sunt membre ale OCDE și cred că asta este o premisă foarte bună: să renunțăm la deciziile luate fără a avea în spate studii și analize foarte serioase. Iar asta trebuie să fie mai degrabă un obicei decât o întâmplare, decât un fapt disparat.

Pe de altă parte, cred că datele acestea ne încurajează și să mai provocăm o abordare pe care guvernanța centrală din România a avut-o peste timp, și anume încrederea excesivă în reglementări.

Eu cred că, în educație, reglementările au intrat în vigoare pe 4 septembrie și poate ne liniștim din punctul ăsta de vedere, lăsăm puțin reglementările în pace și ne uităm că orice tip de reglementare nu produce efecte dacă nu are în față o politică educațională bine structurată și dacă nu are în spate celelalte instrumente ale politicilor publice: formare, dezvoltare profesională, restructurare instituțională, împuternicire a comunităților ș.a.m.d. Așadar, cu mai puțină improvizație și mai puțină încredere în aceste instrumente de reglementare, care sunt niște instrumente necesare, dar atunci când sunt utilizate singure într-un stat ca România, unde indicatorii OECD arată în continuare hipercentralizare și subfinanțare, utilizând în continuare instrumente bazate pe autoritate, pe putere, nu încurajăm în suficientă măsură dezvoltarea sustenabilă jos, la firul ierbii, în comunități.

O să mă refer la unul dintre indicatori care arată un progres și e bine să celebrăm nu doar lansarea acestui studiu, ci să celebrăm și progresul acolo unde există. Am văzut o creștere serioasă a investițiilor în educația timpurie în România și acest fapt este unul îmbucurător. Nu mai menționez, a spus și dna. ministru, sunt studii extrem de serioase care arată că investiția în educație timpurie are cel mai mare return on investment. Am făcut investiția, dar nu e suficient. Ne bucurăm de indicatorul ăsta, care e unul de natură cantitativă și financiară, și trebuie să ne uităm cum însoțim această investiție de servicii de bună calitate, astfel încât calitatea, eficiența educației, starea de bine a copiilor și a familiilor să fie crescute semnificativ și să putem urmări longitudinal impactul pe care îl are această investiție.

Să ne uităm mai târziu cum aceste generații performează foarte bine nu doar la indicatorii de educational achievement. Să știți că studiile spun că, dacă ai educație timpurie de bună calitate, ai și o sănătate mai bună mai târziu, atunci când ești adult. Și, dincolo de asta, sunt o grămadă de alți indicatori legați de, hai să spunem așa, viața de bună calitate atunci când ești adult se setează acum.

În ultimul rând, vreau să fac o precizare cu privire la focusul special pe care l-a avut acest studiu: a fost învățământul profesional și tehnic. Avem o rată bună de cuprindere în VET (Vocational Education and Training – n.red) este mai degrabă întâmplătoare decât intenționată, cred eu, în România, pentru că atunci când vorbești cu oamenii, toți își doresc să facă mai degrabă liceu ș.a.m.d.

Dar cred că am putea să profităm de treaba asta și să lansăm o discuție mai serioasă între învățământul profesional și tehnic preuniversitar și corespondentul din învățământul superior, pentru că aici există o ruptură foarte clară și, din acest motiv, o mare parte a absolvenților de VET din România, din păcate, nu ajung în învățământul superior pentru a ne ajuta să mai dregem indicatorul acela cu numărul de absolvenți de studii superioare la 1.000 de locuitori.

O ultimă chestiune: Universitatea din București încearcă să fie un pol de expertiză în educație și, de aceea, într-o manieră interdisciplinară, noi am constituit ceea ce se cheamă laboratorul de testare la scară largă, încercând să furnizăm, uneori sau frecvent în ultima vreme și cu sprijinul ministerului, studii relevante pentru politicile din educație. Vom continua să facem asta cu încăpățânare și vom continua să punem pe masă rapoarte până când ele nu vor mai putea fi ignorate de decidenți, așa cum decidenții nu pot să ignore nicăieri în lume azi studiile pe care le lansează OECD.

__________

Cine este Lucian Ciolan:

Lucian Ciolan este profesor de Politici educaționale și sociale și Metodologia cercetării la Departamentul de Științe ale Educației, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea din Bucureşti).

A fost timp de patru ani director de departament și opt ani decan al facultății, iar din decembrie 2019 este prorector al Universității din București cu portofoliul constituit din proiecte de dezvoltare, lifelong learning și infrastructură educațională (sursa). Este președintele comisiei ARACIS pentru Științe Administrative, ale Educației și Psihologie, membru al comisiei CNATDCU pentru Psihologie, științe ale educației și științele sportului, membru al Comisiei de Ştiinţe Sociale a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS).

Citește și:
România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar / Primele date comparative pentru educația românească, în raportul internațional “Education at a Glance 2023”
Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul “Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate
Educația din România va fi analizată în raportările pe baze de date ale OCDE “Education at a Glance”, începând din 2023
EXCLUSIV OCDE despre o componentă-cheie a reformei Iohannis-Deca din educație: evaluarea rezultatelor învățării este amenințată de probleme sistemice precum lipsa planificării strategice, o risipă a resurselor puține, lipsa de coordonare
Exit mobile version