România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar / Primele date comparative pentru educația românească, în raportul internațional “Education at a Glance 2023”

1.789 de vizualizări
OCDE Education at a Glance – 2023 / Sursa: OCDE
Rezultatele sistemului de învățământ din România sunt constant în urma mediei înregistrate la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),  la care România dorește să adere, la cea mai mare parte dintre indicatorii-cheie luați în caldul de aceasta în ultimul raport anual “Education at a Glance”, dat marți publicității. Este prima dată când România, în calitate de țară candidată să adere la OCDE, participă cu date la această analiză a organizației internaționale, analiză care anul acesta pune accentul pe învățământul vocațional.

Potrivit capitolului din raport dedicat situației din România, cifrele învățământului românesc sunt în urma celor medii la nivel OCDE începând cu procentul tinerilor cu studii superioare și terminând cu bugetul per student sau bugetul total alocat educației. Și aceasta, în condițiile în care, la unii indicatori precum cel referitor la buget, sunt luate în calcul date mai vechi, dar mai bune decât cele actuale, iar la altele nu apare cu informații de referință din partea României.

Edupedu.ro prezintă, sintetic, principalii indicatori RO/OCDE și prezintă, mai jos, situația detaliată în cazul principalelor puncte de interes în raport:

Principali indicatori-cheie prezentați în raportul OCDE “Education at a Glance 2023” – România vs. media OCDE

Numărul tinerilor (25-34 de ani) cu studii superioare: România – 21% dintre bărbați și 28% dintre femei, adică aproximativ jumătate din nivelul mediu OCDE (41% dintre bărbați, 54% dintre femei)

Procent femei și bărbați – nivel studii, România vs. media OCDE / Sursa: OCDE Education at a Glance

Rata NEET (tineri neîncadrați în sistemul de educație sau care muncesc) – 18-24 de ani este superioară mediei OCDE – cu câteva puncte procentuale în cazul bărbaților și cu mai bine de 10 puncte în cazul femeilor (România – 2022: 17,8% bărbați, 26,4% femei / OCDE – 2022: 14% bărbați, 15,5% femei)

Rata Neet – România vs OCDE / Sursa: OCDE Education at a Glance

România înregistrează o rată de angajare ușor superioară mediei OCDE pentru absolvenții de studii superioare, atât bărbați, cât și femei, dar considerabil mai mici, mai ales în cazul femeilor, pentru cei cu studii minime (în cazul femeilor – 32% rată de angajare în România, comparativ cu 48% la nivel OCDE)

Rata de înscriere a copiilor de 3 ani în învățământul timpuriu / preșcolar este cu aproape 10 puncte procentuale mai mică în România decât media OCDE – 64% față de 73%. 

Pentru liceeni, rata de înscriere în școală nu poate fi comparată pentru că nu sunt înregistrate date pentru România (aferent anului 2021). România nu a transmis nici date pentru rata de finalizare a învățământului secundar

În România, cheltuielile per elev alocate instituțiilor de învățământ, folosind paritatea puterii de cumpărare, sunt considerabil mai mici decât media OCDE – de la 8.188 dolari în școala primară (10.658 dolari medie OCDE) la 9.602 dolari în învățământul terțiar (față de 18.105 dolari media OCDE).

Cheltuielile per elev – România vs. OCDE / Sursa. OCDE Education at a Glance

Bugetul alocat educației ca procent din PIB – România a raportat 2,7% din PIB în 2020 pentru învățământul primar, secundar și terțiar (cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani), comparativ cu 5,1% în medie OCDE în același an.

Numărul de ore de școală obligatorii, în școala primară și gimnaziu  (2023) – România are cu 32 de ore mai puțin decât media OCDE, cu 7602 ore față de 7.634 la nivel OCDE – ambele numere sunt calculate luând în considerare nouă clase.

Salariile de bază ale profesorilor de liceu din programele de învățământ general, cu 15 ani de experiență, în funcție de paritatea puterii de cumpărare: 29.969 dolari în România, mult sub cei 53.456 de dolari în medie la nivel OCDE

Salariile profesorilor de liceu – România vs. OCDE./ Sursa: OCDE Education at a Glance
Principalele puncte scoase în evidență de OCDE, în privința României:

Țara are un procent superior mediei la nivel de organizație când vine vorba despre numărul elevilor înscriși în programe de educație vocațională (învățământ liceal) – 32% în România, comparativ cu 24% în medie OCDE

România – în topul țărilor cu cei mai mulți tineri pentru care învățământul vocațional reprezintă nivelul maxim de studii (2022) / Sursa: OCDE Education at a Glance

Această “popularitate” a programelor vocaționale rezultă într-o finanțare mai ridicată pentru acestea: 14% din totalul finanțării alocate instituțiilor de învățământ vizează învățământul liceal de tip vocațional, comparativ cu 12% pentru învățământul liceal generalist.

În medie, rata elevi per profesor, în învățământul secundar vocațional, este mai scăzută decât media OCDE (13 elevi per profesor în România, comparativ cu 15 elevi per profesor în medie la nivel OCDE)

În pofida faptului că este extrem de important ca elevii să finalizeze cel puțin liceul, mai bine de 1 din 5 tineri de 25-34 de ani din România nu au o diplomă de finalizare a studiilor liceale, considerabil mai mulți decât media OCDE (14%).

România – țara europeană cu cei mai puțini elevi cu tineri cu vârste între 15-19 ani (sub 70%) înscriși într-o formă de învățământ / Sursa: OCDE Education at a Glance

În România, aproape jumătate (47%) dintre tinerii de 25-34 de ani au obținut o calificare în învățământul vocațional ca cel mai înalt nivel de calificare a lor (44% la nivel liceal, 3% la nivel postliceal), media la nivel OCDE fiind mult mai mică – 26% (20% la nivel liceal, 6% la nivel postliceal)

La fel ca la nivel OCDE, în rândul tinerilor de 25-34 de ani, rata șomajului în rândul absolvenților de studii vocaționale este mai mică decât absolvenții de liceu – studii generaliste

Pe de altă parte, mai bine de 1 din 5 (22%) tineri de 25-34 de ani din România nu au finalizat studiile liceale, comparativ cu 14% în medie la nivel OCDE

România se remarcă și prin faptul că, în rândul populației de 25-64 de ani,  are considerabil mai puțini absolvenți de studii superioare (20%) – mult mai puțin decât în cazul celor care au finalizat studiile liceale sau postliceale (57%), în timp ce la nivelul OCDE cele două categorii au valori similare (40%)

În privința accesului la Educație, OCDE notează:

Participarea copiilor la învățământul timpuriu/preșcolar, în România, este sub media OCDE la majoritatea categoriilor de vârstă. În România, 15% dintre copiii de 2 ani sunt înscriși în învățământul timpuriu, iar procentul crește la 64% la vârsta de 3 ani, 78% la vârsta de 4 ani și 85% la vârsta de 5 ani. Comparativ, valorile OCDE sunt superioare, cu excepția vârstei de 5 ani (84% media la nivel de organizație): 73% pentru copiii de 3 ani și 88% pentru copiii de 4 ani.

Timp petrecut la școală – învățământ primar și gimnazial (în ore) / Sursa: OCDE Education at a Glance

OCDE raportează timpul alocat școlii obligatorii în număr de ore. Dacă, potrivit raportărilor la nivel UE realizate de Eurydice, România apare constant în urma marii majorități a celorlalte țări din punct de vedere al zilelor de școală, din perspectiva numărului de ore este apropiată de media OCDE: raportul notează că, la nivelul școlii primare și gimnaziale, “în România, numărul total de ore obligatorii de instruire este ușor mai mic (decât media OCDE – n.red.), la 7.602 ore pe parcursul a nouă clase). 

  • Din acest punct de vedere, în România se predau, în școala primară și gimnaziu, mai multe ore decât în celelalte țări central și est-europene, dar și decât în Germania, Austria, Italia, Finlanda și Suedia, dar mai puțin decât în majoritatea țărilor vest-europene.

Raportul integral pentru România

Citește și:
Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul “Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate
Educația din România va fi analizată în raportările pe baze de date ale OCDE “Education at a Glance”, începând din 2023
EXCLUSIV OCDE despre o componentă-cheie a reformei Iohannis-Deca din educație: evaluarea rezultatelor învățării este amenințată de probleme sistemice precum lipsa planificării strategice, o risipă a resurselor puține, lipsa de coordonare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Evaluarea sistematică a pierderilor de învățare și recuperarea materiei după criza Covid sunt priorități pentru educație în majoritatea țărilor OCDE, organizație la care și România dorește să adere – raport

Evaluarea pierderilor de învățare cauzate de pandemie a devenit, în ultimul an, o prioritate pentru aproape toate țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care dorește…
Vezi articolul

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul

Prioritățile pentru educație în viitorul apropiat, în ochii OCDE, organizație la care România dorește să adere: bani și resurse pentru a depăși crizele produse de război și pandemie și schimbările accelerate din digital, energie curată, media 

În urmă cu patru ani, chestiunile de sănătate globală și conflictele internaționale erau temele despre care elevii care participau la ediția de atunci a testelor PISA se declarau a fi…
Vezi articolul