Cronica dezastrului din educație a început în 2012, odată cu măcelărirea Legii Educației

Nu e un secret pentru nimeni. Nici știre nu mai e. De fapt, cred că ultimele date Eurostat nu ar trebui să surprindă pe nimeni. România ratează țintele pe care ea însăși le-a negociat și stabilit, ca stat membru UE, acum 10 ani. Ținte care, e important de știut, sunt mai mici decât obiectivele pe care și le-a asumat comunitatea europeană. Chiar și așa, într-o notă metaforică, România poate fi extmatriculată cu brio din orice școală de bune practici, bună cuviință și străduință.

Cred că ultimii 10 ani sunt un deceniu ratat pentru școala românească și, implicit, compromiși pentru milioanele de elevi, de tineri care i-au fost părtași. Iar cronica acestui dezastru anunțat, o spun fără rezerve, a început în 2012, odată cu măcelărirea Legii Educației 1/2011.

Nu mă situez într-un exercițiu de adulație a Legii 1, consider însă că a avut foarte multe elemente pozitive, în ton cu tendințele internaționale și absolut necesare pentru o reașezare a educației românești pe un fundament solid, riguros. Imaginați-vă că legea aceasta ar fi avut timpul ei de implementare etapizată, neforțată. Timpul ei de maturizare, de internalizare în sistem și, inclusiv, de pregătire a măsurilor mai revoluționare, de tipul autonomiei acordată școlilor, al masteratului didactic, al portofoliului educațional, sau al evaluării școlilor doctorale.

Acești 8 ani (într-o manieră simplistă, 2 cicluri de învățământ, să spunem clasele primare și gimnaziul) nu doar că ne-ar fi dat șansa unei educații într-o nouă paradigmă, la ani distanță – ce ironie – de ceea ce trăim astăzi, dar ar fi oferit și oportunitatea corecțiilor de parcurs, astfel încât obiectivele cele mai îndrăznețe – și nu doar cele din Europa 2020 – să fie astăzi stare de fapt. Pentru că, simt nevoia să accentuez aici, procentele astea pe care le citim în rapoarte și studii se traduc în viața și viitorul a mii, milioane de copii, tineri și adulți români. O națiune pe minus, în date cu două cifre.

De ce mai spun că e un deceniu ratat? Deși imi puteți reproșa o comparație forțată – având în vedere diferențele conceptuale și valorice -, vă rog să faceți o analiză succintă a ideilor și măsurilor pe care le promovează Legea Educației Naționale și ale celor din proiectul de viziune lansat de curând de doamna ministru Ecaterina Andronescu, ”Educația ne unește”. Ce putem constata? În linii mari, viziunea se conturează în jurul acelorași principii și valori – lasă chiar să se întrevadă unele intenții de acțiune – și e greu de crezut că proiectul doamnei Andronescu va revoluționa, raportat la măsurile enunțate acum 8 ani în Legea Educației. Desigur, exceptând unele elemente cum ar fi prelungirea învățământului obligatoriu la 16 ani – o greșeală cu un impact greu de estimat asupra abandonului școlar și al celui timpuriu, participării la studii superioare, angajabilității. (Dar, nu-i așa, când avem o problemă o rezolvăm din pix – mai punem un număr – două și problema de fond e ca și inexistentă.)

După 8 ani, ne întoarcem la descentralizare și autonomie oferite școlii și autorităților locale, la formarea inițială a profesorilor prin masterat și mentorat, la teste standardizate și intervenții în sprijinul elevilor, la predare interdisciplinară, consiliere pentru elevi și părinți… Déja vu?

Sunt mai bine de 8 ani de la momentul la care România ar fi putut începe să recupereze din decalaje, să asigure educație echitabilă de calitate pentru copiii ei, să creeze condiții pentru cei mai buni să exceleze. Căci despre asta e vorba în acele obiective tehnice pe care le comunică ”birocrații reci” ai Comisiei Europene.

Am pierdut acești ani, am pierdut lucruri pe care le-am fi putut face, dacă ar fi existat cu adevărat voință politică și consecvență.

În 2014, cel mai amplu exercițiu de mutilare a Legii Educației a cuprins modificarea a nu mai puțin de 90 de articole de lege, cu efecte bine țintite la temelia educației. Rememorați episodul printr-un simplu Google, e util [Vezi aici analiza făcută de Mircea Miclea modificărilor aduse în 2014 la lege – N.red.]. Au urmat apoi, sistematic, modificări în comisiile de educație din Parlament, mai ales cea din Senat. Puteți trage o privire și la acestea, veți vedea unde e consecvența, unde e dublul limbaj și unde se ascunde adevărata intenție.

În 2009, doamna Ecaterina Andronescu, ministru al Educației la acea vreme, propunea României propria variantă de lege – Codul Andronescu. A fost nevoită să renunțe la acest proiect, ca urmare a ieșirii PSD din guvernul Boc 1. După 10 ani, în 2019, doamna ministru Andronescu ne promite o nouă lege a educației, sub sloganul ”Educația ne unește”.

Culmea, unirea pentru o educație de calitate e ceea ce i-a lipsit școlii românești, cu o contribuție directă a celor care astăzi vorbesc despre unire și încredere.

___

Mirabela Amarandei este Cercetător doctorand la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a fost consilier și purtător de cuvânt al miniștrilor Educației Adrian Curaj și Mircea Dumitru, în guvernul Cioloș. La finalul lunii martie, Mirabela Amarandei a demisionat din partidul PLUS condus de Dacian Cioloș, unde era coordonator pe zona Moldovei.

 

Total
197
Shares
3 comentarii
  1. Are perfectă dreptata doamna Amarandei…SIngurul ministru care a avut un mandat cu măsuri destul de bune a fost Daniel Funeriu. El a realizat Legea Educației, care cu bune cu rele a avut viziune și orizont, a introdus titularizarea 253, care contrar multor păreri este o soluție extrem de bună, pentru că cineva devine titular după ce a dovedit că poate preda cu succes la catedra, nu numai are cunoștiințe teoretice.Sunt foarte multe cazuri când cineva scrie 9,50 și se pierde în fața elevilor, sau nu știe să predea informațiile teoretice stăpânite.
    Acum însă avem o mare problemă cu viziune doamnei ministru Andronescu, care este o cârpeală fără orizont, nicidecum o viziune amplă și fără studiu de impact.Iată de ce:

    – în noua structură a claselor este neclar de unde începe gimnaziul (la cls.A-VI-A încă mai avem învățători, prof.în înv.primar) și gimnaziul pare să aibă doar 3 ani astfel.Nu se poata să avem 6 ani de primar.Soluția ar fi eventual ca învățătoarele să ajute încă în clasa 6 la remediere pe cei cu probleme la diferite materii.
    – comasarea materiilor gen științe în loc de (fizică, chimie, biologie,) va duce la a o acumulare de cunoștiințe de tip câte puțin din fiecare care va rezulta nepricepere la fiecare, să nu vorbim de multitudinea de norme care dispar.
    – normele afectate vor fi completate ”la majoritatea dintre profesori” la școala de după școală și la remedieri.nu se poate genera un asemena haos la nivel de sistem fără a avea un studiu prealabil.
    – totodată trebuie înțeles de doamna ministru că programa materiilor trebuie aerisită foarte mult și simplificată, mai ales la disciplina matematică și la materiile de tip real, nu scăderea numărului de ore este soluția.
    -în susținerea argumentației mele aduc programa la matematică din SUA și Germania unde copii învață la diferențe de 2-3 ani școalri lecțiile de la noi (la noi se învață ceva în a VI, la ei aceeași lecție în a IX-a).
    – profesorii sunt amenințați pentru prima oară după 1989 cu pierderea locului de muncă condiționată de un examen susținut din formare ” pe lângă universități”. Eu sunt primul care susține formarea continuă a profesorilor(țin să-i reamintesc doamnei ministru că formarea periodică și perfecționarea periodică există la profesori, și se numesc grade didactice), dar atunci aceste formări să fie susținute DE FACULTĂȚIILE DE SPECIALITATE PE SPECIALITATEA PROFESORULUI ȘI PE LECȚIILE CE VOR URMA SĂ FIE PREDATE DE ACESTA. Să zicem din 5 în 5 ani profesorii vor fi formați și cei care nu participă pierd în cicninalul următor 15% din salar.Este mult mai corect așa.
    – doamna minsitru susține salarizarea în funcție de performanță.Poți să comapari un elev dintr-o profesioanlă cu unul de liceu sau ruralul cu urbanul? eu susțin premierea profesorilor cu rezultate deosebite ,PESTE SALAR.
    Doamna ministru a mai afirmat că rata de promovabilitate la EN și BAC este mică și alarmantă.DE CE? PEste 70% la nivel național cu medii peste 5 la EN în 2018, și 67 nivel național la BAC (7din 10 elevi și 6 din 10). 100% nu poate exista decât pe hârtie și vechile planuri cincinaleNu trebuie să meargă toți elevii la universitate sau liceu..Soluția ar fi condișionarea admiterii în liceu de media 5, cum a fost în trecut.

    Să sperăm, că nu vor intra în vigoare cele vizionate de doamna ministru, pentru că vor rămâne profesori fără servici, haos în sistem și teoria formei fără fond va căpăta valnțe extrem de ridicate în cadrul disciplinelor de studiu.
    În final felicitări doamnei Amarandei pentru articol.E excelent dar trist de real din păcate.

  2. Politizarea, adică promovarea la decizie a unora înregimentați, pricepuți la a acționa conform intereselor stăpânilor lor, a funcționat. Vrei să distrugi o tara o lovești la educație și la producția specifica. In ’90 cică au câștigat (p. roman)” pariul” cu agricultura. Și au plantat-o și pe ambraburica. Și am stat și înghițit. Și votat aiurea. Cică ne-am fi exprimat “contra” ! Tăcem. Bine, nu suntem noi capabili, dar Funeriu ce vină a avut? Scuze, că eu am ieșit mult, chiar și în medii academice. Până nu intram într-o eră a meritocrației …

  3. Forma initiala a Legii 1 ar fi “prins” daca mentalitatea romaneasca ar fi fost alta. Din pacate autoritatile locale, primarii, au crezut ca scoala e proprietatea lor cu totul, nu numai cladirea in sine, si s-au pus pe ce stiau mai bine: sa traga foloase pentru sine si partid. Adica directorii si profesorii sa fie sclavii primarilor, angajarile profesorilor sa le faca primarul, adica amante, nepoate etc. Praful se alegea. Praful se alege si acum dar mai lent. Cand romanii, inclusiv primarii, vor avea o mentalitate cu adevarat vestica, atunci va prinde o Lege 1 initiala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Andronescu 2009-2019. Când a desființat Școlile de Arte și Meserii: “liceele tehnologice sunt mai bine pregătite”. Când a văzut rezultatele la BAC 2019: “îi trimitem să învețe o meserie, pentru că nu ne naștem egali”

Anul acesta “îi trimitem pe cei care poate au mai puține abilități teoretice spre a învăța o meserie”, susține ministrul Educației despre absolvenții clasei a VIII-a care acum susțin Admiterea…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie

Renunţarea la denumirea “clasa pregătitoare”, dar şi noua structură a învăţământului primar, învăţământului gimnazial sau a celui liceal, anunţate de Ecaterina Andronescu şi susţinute de documentele puse în dezbatere publică,…
Vezi articolul

EXCLUSIV Andronescu propune scoaterea profesorilor de Sport de la clasele pregătitoare, I și a II-a și înlocuirea orelor de Educație fizică cu Joc și mișcare. Federația părinților: le vor face învățătorii? Mai bine iese Religia de la clasele mici

Ecaterina Andronescu vrea să modifice materiile pe care le fac elevii la clasa pregătitoare, clasa I și a II-a. Potrivit unui proiect de ordin intrat în posesia Edupedu.ro, ministrul vrea…
Vezi articolul

EXCLUSIV Marianne Thyssen, Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă: Reformarea educației profesionale în România, inclusiv prin introducerea învățământului dual, ar trebui să continue

“România a făcut progrese în îmbunătățirea sistemului său de educație și formare profesională”, iar rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor care au absolvit acest program a…
Vezi articolul