Csaba Asztalos, Consiliul pentru Combaterea Discriminării: Până când Ministerul Educației și autoritățile nu vor simți că sunt răspunzătoare și față de predarea în limbile minorităților, vor fi discriminări

1.174 de vizualizări
Csaba Asztalos / Foto: Facebook.com
“Învățământul în limba maghiară este parte a sistemului de învățământ românesc, finanțat de statul român”, nicidecum unul “paralel”, așa cum este percepția generală și cum reiese dintr-un recent sondaj despre elevii maghiari și limba română, a spus, pentru EduPedu.ro, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Acesta spune că problema discriminării în cazul probei de română la Bacalaureat a fost inclusiv subiectul unei decizii CNCD și că statul român are instrumentele legale pentru a rezolva în mare parte problemele de această natură, dar nu le folosește. Potrivit oficialului, discriminările față de elevii maghiari vor continua “până când MEC și autoritățile statului nu vor simți că sunt răspunzătoare, că și predarea în limbile minorităților face parte din sistemul de educație românesc”.
  • Sondajul “Monitor al Minorităților 2020” arată, între altele, că peste 90% dintre maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe limba română și că 67% dintre adulţii maghiari consideră discriminatoriu faptul că, la Bacalaureat, elevii aparținând minorităților și care au învățat la licee cu predare în limba maghiară susțin examenul la Limba şi literatura română în aceleaşi condiţii cu elevii care au terminat un liceu cu predare în limba română. Prezentarea sondajului induce percepția unui “paralelism” între învățământul în limba română și cel în limba maghiară – Citește pe larg.

Întrebat în legătură cu percepția de discriminare, în rândul maghiarilor din România, când vine vorba despre modalitatea de susținere a Bacalaureatului la limba română, Csaba Asztalos a spus că “există inclusiv o decizie a CNCD. O decizie în care am arătat că actualul sistem și neaplicarea legislației au efecte discriminatorii în ceea ce privește dreptul maghiarilor sau al elevilor care învață în clase cu predare în maghiară de a învăța în limba oficilă a statului”.

El a arătat că sondajul menționat nu a adus nimic nou, neștiut în rândul maghiarilor, dar infirmă percepții existente la nivelul majorității și care au efecte de lungă durată în rândul comunității maghiare. Potrivit președintelui CNCD, “sondajul infirmă percepția falsă că maghiarii nu vor să învețe limva română, care este o opinie transmisă constant de formatori de opinie majoritari”.

Potrivit lui Csaba Asztalos, și în prin abordarea din sondaj, și în modalitatea de administrare a situației în interiorul Ministerului Educației “se creează public impresia că instituirea secțiilor în limba magiară nu ar aparține statului român, că statul român nu răspunde de limba maghiară. Or, avem un secretar de stat care răspunde de minorități, un departament la Minister, dar tot subiectul e tratat, cumva, ca ceva care nu ar fi al statului român. Asta se citește și în percepția celor care au fost întrebați în sondaj”.

Csaba Asztalos a insistat că “învățământul în limba maghiară este parte a sistemului de învățământ românesc, finanțat de statul român”, dar tot apare senzația că este vorba despre sisteme “paralele”. “Nu au fost înființate instituții maghiare independente, cum apare în articol, ci școli cu clase cu predare în limba maghiară. Instituții publice ale statului român”. Și în privat, spune el, tot românești sunt instituțiile: “Universitatea Sapientia este o universitate din România. Nu e o instituție maghiară independentă. Orice se înființează în România, e persoană juridică română. Sapientia funcționează după aceleași legi după care funcționează Cantemir, Maiorescu, ce universități doriți.”

Csaba Asztalos pentru EduPedu.ro:

  • Școlile au autonomie, nu sunt mixte, dar ele sunt reglementate central. Iar părinții dezavuează, după cum reiese din sondaj, că a scăzut nivelul cunoașterii limbii române, pentru că elevii nu mai au momente de socializare cu elevii în limba română.
  • Sondajul infirmă prejudecata că maghiarii nu vor să învețe româna. Arată că statul român, în ultimii 30 de ani., a eșuat să aplice, să gândească un sistem și un curriculum de predare a limbii române pentru minoritățile naționale și în special pentru maghiari. Chiar legislația actuală prevede manuale diferențiate, dar aplicarea ei în practică e extrem de deficitară. MEC nu crează manuale alternative de română pentru minorități, nu avem predare optimă pentru a obține rezultate.
  • Până când nu se elimină româna ca test de loialitate față de majoritate și continuă o abordare dură, o modalitate prin care transmitem maghiarului că e inferior pentru că nu vb româna, că face greșeli de română, nu vom progresa. Iar această situație produce discriminări în lanț, ce merg până la piața muncii, la găsirea unui loc de muncă. Și așa am ajuns ca pentru elevul maghiar limba română să devină un factor de stres, un baubau de care se teme, pentru că sistemul așa îi prezintă limba română. A eșuat să o prezinte ca un lucru prietenos, care poate fi învățat prin metode adaptate pentru un elev care trăiește într-un mediu în care maghiara e limba maternă. Până nu se va schimba acest lucru, vor fi în continuare discriminări. Vom fi în această stare până când MEC și autoritățile statului nu vor simți că sunt răspunzătoare, că și predarea în limbile minorităților face parte din sistemul de educație românesc”.

Oficialul a reafirmat un comentariu scris în prealabil pe Facebook, anume că nu este de acord cu afirmațiile unuia dintre sociologii implicați în sondaj, cum că la clasele cu predare în limba maghiară ar fi rezultate mai slabe la Bacalaureat din cauza rezultatelor mai slabe la examenul de limba română: “Exista studii că elevii maghiari au rezultate mai slabe și la alte materii – matematică, fizică, biologie, materii a căror cunoaștere nu e legată de o problemă de limbă.”


6 comments
  1. Deocamdată d-na ministru se luptă vitejește cu limba română …pe la televizor, nu se pune problema vreunei viziuni asupra educației, identității sau asupra ideii de limbă ca valoare culturală a unei comunități. De unde nu e nici Dumnezeu nu cere…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Cîmpeanu: Inspectorii școlari acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, pentru că nu s-au organizat concursuri / Dela0.ro: Aproape o treime din inspectoratele școlare județene au revenit la PSD, în șase luni de alianță PSD-PNL

Inspectorii școlari “acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, sunt numiți pentru că nu s-au organizat concursuri”, a spus sâmbătă, într-un interviu la Digi 24, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, întrebat despre…
Vezi articolul
Învățământul primar

Naveta copiilor din București spre școlile din Ilfov – nestingherită de scenariul roșu din Capitală. Prefectul de Ilfov: Sunt 3 școli în scenariul roșu, DSP nu a tras un semnal de alarmă / Orban: Va trebui să adoptăm o legislație referitoare la arealul metropolitan

Sute de elevi din București continuă să meargă în fiecare dimineață la școală sau la grădiniță, la cursuri față în față, deși în Capitală toate școlile sunt închise de marți,…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită. Aș introduce tezele unice la clasele V-XII, inclusiv pentru situațiile în care examenele nu s-ar putea organiza

O soluție unică de deschidere a școlilor aplicată în toată țara la fel “poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde…
Vezi articolul