Un elev de la sat este cu o clasă și jumătate în urmă, față un elev de la oraș. Soluțiile prin care putem să recuperăm decalajele, în opinia lui Lucian Ciolan, prorector al Universității din București

7.030 de vizualizări
Lucian Ciolan / Foto: unibuc.ro
„Studiile internaționale comparative ne-am arătat asta, că mediul rural este cu o clasă și ceva în urma mediului urban. Nu vreau să mă gândesc cam cu cât ar fi în urmă acum, pentru că tot dezavantajații sunt loviți de chestiunile astea”, a declarat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, în cadrul unei dezbateri online, în legătură cu pierderile de învățare.

Acesta a spus că există discrepanțe și în interiorul unui clase: „Studiile arată că sunt discrepanțe uriașe inclusiv în interiorul unei clase cu privire la pierderile de învățare. Copiii n-au suferit aceleași pierderi. Dacă cineva are pierderi în învățare și nu a reușit să înțeleagă nu știu ce concepte la biologie, pe el nu trebuie să-l stresezi cu ceea ce a învățat deja la matematică. El trebuie să-și petreacă timpul de remediere pe ceea ce nu știe”.

Specialistul a explicat că primul pas se referă la măsurarea acestor pierderi de învățare: „Dacă vorbim de pierderile de învățare, studiile arată foarte clar că mai întâi trebuie să măsori aceste pierderi în învățare. Să le măsori cu instrumente foarte serioase. Evaluarea nu este o joacă și pierderile acestea de învățare pot fi evaluate pentru curriculumul nostru care, de data aceasta, din fericire, este unul cât se poate de standardizat la nivel național. Se pot administra probe și se poate vedea foarte clar cine, cât și unde a suferit astfel de pierderi de învățare”.

O soluție propusă de prorectorul Universității din București este legată de intervențiile remediale: „Noi putem face ceea ce se cheamă predarea la nivelul potrivit. Se poate dedica o parte a programului școlar pe intervenții remediale, în care copiii să nu fie toți deodată în clasă. O parte a programului școlar poate fi dedicată lucrului în clasa ta obișnuită, iar o altă parte, probabil mai mică a programului școlar, poate fi dedicată lucrului în grupe cu pierderi de învățare similare”.

„Un prim pas este acesta de a încerca să flexibilizam lucrul în școală, astfel încât o parte a orarului să se întâmple în mod obișnuit cu clasa ta, iar o parte a orarului să se întâmple măcar o oră pe zi, mă gândesc, să se întâmple în grupe care au fost diagnosticate cu pierderi similare. Atunci și intervenția profesorului este focalizată, pentru că el știe că nu are o oră de recuperare la fizică, și el a are o oră de recuperare la un anumit content din fizică, pe care copiii nu l-au înțeles sau n-au reușit să-l parcurgă”, a mai spus profesorul.

  • O altă propunere a acestuia este legată de programe personalizate de învățare individualizată: „Ar trebui să ne gândim la programe personalizate de învățare individualizată. Există tot felul de adaptări de inteligență artificială care pe anumite task-uri, mai ales dacă sunt algoritmice, pot să-l asiste pe elev în programe personalizate de învățare, pe care unele să le facă cu un tutore, iar pe altele le poată urma și singur”.

Cadrul didactic a dat exemplul Italiei: „Italia e un exemplu legat de programe tutoriale. Ce înseamnă programe tutoriale? Înseamnă fie „tutoring” cu grupe de elevi, fie „tutoring 1-1” pe care pot să-l facă elevi care n-au suferit acele pierderi de învățare, elevi mai mari ca vârstă care stăpânesc contentul respectiv, sau de ce nu și profesori. În Italia să știți că și voluntari adulți se implică în astfel de programe, pe chestiuni foarte punctuale. În Italia există un program celebru care se numește Tutoring Online Program”.

„În momentul în care tu ai diagnosticate foarte clar pierderile de învățare, tu poți să decizi: pentru această pierdere de învățare te poate ajuta un coleg, pentru această pierdere de învățare te poate ajuta un student dintr-o universitate. Studenții din universitate pot fi o resursă foarte valoroasă să se implice și sunt convins că mulți ar face-o voluntar, s-ar implica în activități de tutorat pentru a-i ajuta pe copii să recupereze anumite lucruri. Profesorii pot să facă lucrul acesta, deci resursele care ar putea fi dirijate spre Teaching at the Right Level, cum spuneam mai devreme, a preda pentru deficitul pe care îl ai, pe programe din acestea de tutorat”, a mai punctat prorectorul Universității din București.

Lucian Ciolan a explicat cum ar putea fi pusă în practică extinderea timpului de instruire: “Extinderea timpului de instruire înseamnă că am luat două săptămâni de vacanță, dar hai să vedem dacă putem să lungim anul cu două săptămâni sau hai să vedem dacă anumite zile pot fi lungite ca timp și ca orar. Și să știți că în anumite țări, o spun așa ca fapt divers, nu cred că este cazul neapărat să luăm o măsură din aceasta, cred că ar fi și foarte prost primită, în anumite țări se discută inclusiv despre repetarea unor clase. S-au făcut analize și se spune că ‘poate e mai bine să repetăm clasa a VIII-a, de exemplu, decât să trecem prin clasa a VIII-a fără ca noi să fi învățat nimic'”.

__________

Cine este Lucian Ciolan:

Lucian Ciolan este profesor de Politici educaționale și sociale și Metodologia cercetării la Departamentul de Științe ale Educației, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (Universitatea din Bucureşti).

A fost timp de patru ani director de departament și opt ani decan al facultății, iar din decembrie 2019 este prorector al Universității din București cu portofoliul constituit din proiecte de dezvoltare, lifelong learning și infrastructură educațională (sursa). Este președintele comisiei ARACIS pentru Științe Administrative, ale Educației și Psihologie, membru al comisiei CNATDCU pentru Psihologie, științe ale educației și științele sportului, membru al Comisiei de Ştiinţe Sociale a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS).


7 comentarii
  1. Universitatea din București cu 2 clase în urmă față de Universitatea BB din Cluj, cam pe acolo, doar că puțin mai rău!

  2. Ce frumos se vorbește din centru … (din spate pe lângă Cotroceni!). Nu cred că a văsut dl prorector în viața lui vreo școală de la țară (nu de lângă București – acolo, surpriză: sunt mult mai bune decât multe din București…).
    La țară, mult mai departe de București (unde nu a ajuns never dl prorector…) se putea întâmpla fără probleme învățământ direct (face to face etc). Era f simplu: spații excesive, copii puțini . Cineva din minister s-a străduit ani de-a randul să închidă școlile și să transporte copiii prin sate ….
    PS: A auzit dl prorector de școala din Giugud??!! Îl invităm să țină discursul de acolo…. Mai studiați , mai studiați dl prorector…

  3. Noi suntem în România, care studii internaționale, unde au fost făcute India, Bangladesh etc, mai terminați cu prostiile și manipulările.

  4. Fara suparare, recuperarea pentru acesti elevi se face separat, nu condamnand toti elevii din tara ba la vacante fortate, ba la alte anomalii.
    Cândva elevii de la sat erau silitori si erau mulți chiar înaintea celor de la oras.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Concurs de selecție pentru doi profesori români la Școala Europeană de la Bruxelles, anunță Ministerul Educației. Posturile sunt de Fizică-Chimie și Biologie – Științe integrate, iar salariile de câteva mii de euro – înscrierile se încheie marți, 12 iulie

Ministerul Educației organizează concurs pentru ocuparea a două posturi la Școala Europeană de la Bruxelles. Candidații se pot înscrie până pe 12 iulie 2022, prin depunerea dosarelor la registratura ministerului…
Vezi articolul